ACEST SITE CONŢINE URMĂTOARELE INFORMAŢII:
- ANTEMĂSURĂTOARE ARHITECTURĂ;
- CAIET DE SARCINI STRUCTURĂ (REZISTENŢĂ);
- CAIET DE SARCINI STRUCTURĂ (REZISTENŢĂ);
- DEVIZ GENERAL privind cheltuielile generale;
- Graficul de urmărire şi control a lucrărilor de arhitectură;
- MEMORIU ARHITECTURA;
- MEMORIU GENERAL;
- MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV INSTALAŢII (electrice, termice, sanitare);
- MEMORIU TEHNIC pentru obţinerea avizului sanitar;
- MEMORIU TEHNIC STRUCTURĂ (REZISTENŢĂ);
- OBŢINERE AUTORIZARE D.R.D.P.-S.D.N. (autorizaţie drumuri naţionale);
- PROIECT DE ORGANIZARE A EXECUŢIEI LUCRĂRILOR (POE);

OFERIM SERVICII DE PROIECTARE DE ARHITECTURĂ, STRUCTURĂ (REZISTENŢĂ), INSTALAŢII ELECTRICE, SANITARE, TERMICE, VENTILAŢIE, SECURIZARE (PARATRĂSNET), TELEFONIE, ETC.), RIDICĂRI TOPOMETRICE, CĂRŢI FUNCIARE, STUDII GEO PENTRU CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTIALE, SEDII ADMINISTRATIVE (BIROURI, ETC.), COMERCIALE, AGRICOLE ŞI INDUSTRIALE, CASE DE VACANŢĂ, PENSIUNI, ALIMENTAŢIE PUBLCĂ (BARURI, RESTAURANTE, CANTINE), CLĂDIRI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT (ŞCOLI, GRĂDINIŢE), SERVICII (SPĂLĂTORII ŞI SPĂLĂTORII AUTO, ATELIERE MECANICE, AUTO, CROITORIE, ETC.), REALIZATE CU STRUCTURĂ PE ZIDĂRIE PORTANTĂ, CADRE DIN BETON ARMAT, PREFABRICATE ŞI PREFABRICATE PE ŞANTIER, METALICĂ (INCLUSIV CU ÎNCHIDERI CU PANOURI SANDWISH), STRUCTURĂ DIN LEMN SAU DIN LEMN STRATIFICAT.

POSIBILITĂŢI DE CONTACT:
- TEL. 0749/780.816; 0754/997.570; 0746/810.828;
- dannmihalache@gmail.com; dannarchitect@gmail.com;
- PRIN MESAJE PE ACEST SITE INTERACTIV.

Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;

fall1a

►→home

***Table of Content united architects
* Table of Content all Sites

MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:

architecture, literature, essays, philosophy, biographies

►→ united architects;
►→ united architects – legislaţie;
►→ united architects – legislaţie 2;
►→ united architects – legislaţie 3;
►→ united architects – legislaţie 4;
►→ united architects – essays;
►→ united architects – writings;
►→ united architects – biographies;
►→ united arhitects – great architects;
►→ united architects – poetry;
►→ united architects – art;
►→ united architects – essays, philosophy;
(and counting)

free counters

(dicţionar: caut, iaşi, arhitect, inginer, structurist, expert, experimentat, instalator, proiectant, autorizat, drept semnătură, casă, locuinţă, structură, rezistenţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă, fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, dan, viorel, mihalache, mihai, dragoş, călugăreanu)

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site. Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel. Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. 0749/780.816; 0754/997.570.
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii pe alte pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

Date de recunoaştere a documentaţiei:
- Denumirea proiectului: “Locuinţă individuală” com. Tomeşti, jud. Iaşi.
- Beneficiar: D-nul Gheorghiţă Raimond Chelban
- Proiectant: “S.C. RUSU & COARSISS S.R.L.“, Iaşi, str. Primăverii nr. 15.
Data elaborării: martie, 2008

În baza certificatului de urbanism nr. 35 din 11.02.2008, eliberat de Primăria comunei Tomeşti, judeţul Iaşi, beneficiarul intenţionează realizarea următoarelor lucrări:
 Construire locuinţă (parter+etaj+garaj).
 Împrejmuirea terenului proprietate personală
 garaj
 Racord electric
Prezentul proiect cuprinde documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de construire şi pentru execuţia acestor obiective.

1.1. DATE GENERALE.

1.1.1. AMPLASAMENT, TOPOGRAFIE, TRASARE LUCRĂRI
1.1.1.1. Amplasarea construcţiilor, principii şi modalităţi de integrare şi valorificare a cadrului natural şi de adaptare a soluţiilor de organizare la relieful zonei;
- Amplasamentul obiectivului este în intravilanul localităţii Tomeşti, jud. Iaşi, Dn 28, Nr. Cadastral 2015/2/2-Lot 1A.
- Curtea împreună cu locuinţa ocupă o suprafaţă de 500,00 m2, din care, proprietate individuală, 500,00 m2 conform Actului de alipire şi contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 16918/19,02,2007.
a. Regimul economic :
 Categoria de folosinţă: arabil
1. Neocupat de clădiri,
 Suprafaţa terenului: 500,00 :
 Ocupat de clădiri : 0,00 m2
 Curţi-construcţii : 0,00 m2 .
 Teren arabil : 500,00 m2
Prin realizarea obiectivelor propuse rezultă următoarea ocupare a terenului:
- Clădiri: 113,51 m2 (inclusive garajul)
- Trotuare şi accese: 50,00 m2,
- Pietonale: 15,00 m2.
- Acces auto şi platformă parcare 15,00 m2.
- Teren liber: 306,49m2.

b. Vecinătăţi:
 NORD – Dn 28
 VEST – Dn 28 (vechi)
 SUD – Popovici Gheorghe.
 EST – Ghidihoiu El.

Terenul pe care este amplasată locuinţa familiei Chelban prezintă o pantă de circa 30% pe direcţia sud-sud-est nord-nord-vest şi are o lăţime la stradă de 25,00 m. Analiza amplasării clădirilor pe parcele în această zonă relevă faptul că loturile sunt puţin mai adânci decât lăţimea la stradă iar clădirile nu se cuplează pe nici o latură. Indicatorii geometrici realizaţi prin proiectul de faţă sunt următorii:
- ALINIAMENT (limita proprietăţii): adiacent faţă de limita străzii.
- ALINIEREA CLĂDIRILOR (prospect): 3,0 m. faţă de limita proprietăţii.

1.1.1.2. Elemente de trasare lucrări;
Cota zero a pardoselii parterului: + 106,90, (40 cm. faţă de cota maximă a terenului adiacent amenajat
Dimensiunile construcţiei sunt:
- Desfăşurare la stradă: 10,10 m. pe direcţia est -vest.
- Adâncime: 15,20 m. pe direcţia sud- nord (cu tot cu garaj).

1.1.2. CLIMĂ ŞI FENOMENE NATURALE SPECIFICE

- Amplasamentul are stabilitatea generală şi locală asigurată şi nu este expus inundaţiilor sau viiturilor de apă din precipitaţii.
- Apa subterană se găseşte la adâncimi de peste 12 m., nivelul ei fiind variabil funcţie de regimul pluviometric şi descărcările din amonte.

1.1.3. GEOLOGIA ŞI SEISMICITATEA

1.1.3.1. Concluziile studiului geotehnic privind condiţiile de fundare:
Geologic zona este caracterizată de prezenţa formaţiunilor de vârstă sarmaţiană şi cuaternară.
Geomorfologic zona studiată se încadrează în regiunea Câmpia Moldovei, subregiunea Câmpia Jijiei Inferioare, unitatea Culoarul Bahlui.
Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054/77 este de 0.90 m. de la suprafaţa terenului.
Apa subterană este prezentă pe amplasament la adâncimi de peste 6,00 m.
În amplasamentul studiat se pot amplasa construcţii cu regim de înălţime D+P+1…2E cu structura de rezistenţă cadre din beton armat, zidărie portantă, mixtă sau materiale uşoare, cu respectarea recomandărilor din prezentul studiu geotehnic.
Portanţa terenului de fundare calculată conform STAS 3300/2-85 pe baza indicilor geotehnici normati şi de calcul stabiliţi conform STAS 3300/2-85 pentru lăţimi de fundaţii de 1m la adâncimea de 1 m. de la suprafaţa terenului, a rezultat:
-pentru încărcări din gruparea de sarcini fundamentale
p plastic = p limită = 160 KPa
-pentru încăărcări din gruparea de sarcini speciale
p critic = 230 KPa

1.1.3.2. Parametrii tehnici caracteristici zonei (zonă, grad KS, TC):
Confom normativului P100/92 (Normativ pentru proiectarea antiseismică a constucţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale), amplasamentul care are stabilitatea generală şi locală asigurate.
Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P 100/92 rezultă pentru municipiul Iaşi, implicit pentru zona amplasamentului zona de seismicitate “C”, caracterizată prin:
-Ks - coeficient de seismicitate = o.20
-Tc - perioada de colţ = 1.00
-Msk - grad seismic asimilat = VIII

1.1.4. CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ A OBIECTIVULUI
Categoria şi clasa de importanţă, conform HG 766/97 şi P100:
- Clasa de importanţă – IV
- Categoria de importanţă – D

1. - MEMORII PE SPECIALITĂŢI:
2.1. ARHITECTURĂ

2.1.1. FUNCŢIONALITATEA CONSTRUCŢIILOR

2.1.1.1. FUNCŢIONALITATE.
- Profil de activitate: Locuire.
- Program de activitate: Permanentă.
- Destinaţia: Locuinţă propietate privată.
Clădirea se încadrează în categoria clădirilor civile, cu o desfăşurare pe verticală P+E.

2.1.1.2. ADĂPOST DE PROTECŢIE CIVILĂ.
Clădirea nu necesită amenajarea unui adăpost de protecţie civilă.

2.1.2. AMPLASAREA ŞI CONFORMAREA CONSTRUCŢIILOR

2.1.2.1. AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR
- Suprafaţa terenului: 500,00 m2
- Panta generală a terenului: circa 3 0% pe direcţia sud-sud-vest nord-nord-est
- COTA ±0,00 = 106,90.
- Accesul pietonal în incintă se realizează pe o singură direcţie: pe latura de nord-nord-est.
Sunt asigurate posibilităţi de acces din exterior, directe şi lipsite de obstacole.
- Accesul auto se realizează pe latura de sud – sud-vest.
- Accesul pentru utilajele de stingere a incendiilor se realizează pe platforma carosabilă şi poate fi prelungit pe spaţiile verzi până în imediata apropiere a tuturor faţadelor clădirii fără obstacole.

2.1.2.2. CARACTERISTICI PLASTIC-ARHITECTURALE.
A. VOLUMETRIA ANSAMBLULUI:
În tratarea volumetriei construcţiei s-a urmărit integrarea acesteia cât mai firesc în cadrul construit care se constituie în zonă. În acest sens, forma cladirii este regulată pentru a nu distorsiona atmosfera calmă liniştită a zonei. Deasemenea, învelitoarea este uniformă în 4 ape cu intervenţii strict funcţionale, contribuind astfel la senzaţia de încadrare a clădirii în arhitectura generală a împrejurimilor.

B. FUNCŢIONALITATE ŞI SPAŢIU INTERIOR:

Locuinţa este structurată pe schema de organizare «părinţi – copii».
Parterul cuprinde următoarele funcţiuni de locuire:
- spaţiu de locuire de zi ce cuprinde camera de zi cu locul de luat masa, bucătăria, un hol de acces la un birou şi grupul sanitar cu toaleta separată de baie şi casa scării.
- Deasupra garajului s-a prevăzut o terasă circulabilă.
Etajul cuprinde trei dormitoare cu dressing la dormitorul matrimonial, un hol şi grupul sanitar deasemenea cu toaleta separată ; deasupra unei părţi a camerei de zi s-a prevăzut o supantă pentru lărgirea spaţiului living-ului.

2.1.2.3. CONFORMAREA CLĂDIRII DIN PUNCTUL DE VEDERE AL REZISTENŢEI LA FOC.

A. MĂSURI CONSTRUCTIVE:
o Conformarea clădirii este concepută în condiţiile realizării măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în Ordonanţa nr. 60 / 1997, modificată şi aprobată cu Legea nr. 212 / 1997, Ordinului M.I. nr. 775 / 1998, prevederilor P 118-99, standardelor, normelor de P.S.I. şi de dotare specifice activităţii desfăşurate.
o Prin amplasarea obiectivului sunt respectate distanţele minime de siguranţă prevăzute. Avându-se în vedere măsurile constructive luate precum şi distanţele existente, se apreciază ca improbabilă posibilitatea propagării incendiului la construcţii învecinate.
o Caracteristicile elementelor structural-constructive: Clădirea se încadrează în gradul IV de rezistenţă la foc (art. 2.1.8 şi tab. 2.1.9. / cap. 2 / P 118-99). Rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie:
 fundaţii continue din beton simplu şi armat;
 structura de rezistenţă din zidărie portantă cu sâmburi centuri şi boiandrugi din beton armat, LRF 7 ore;
 închiderile interioare nestructurale sunt realizate cu pereţi din căramizi cu goluri verticale, tencuiţi pe ambele feţe, cu grosimi de 25 cm, cu LRF cuprinsă între 2 ore şi 40 min. şi 4 ore;
 acoperiş şarpantă cu structură de lemn, tratat ignifug conform C 58/86, izolat cu rigips special de 2 cm. în zonele mansardate, cu învelitoare din tablă zincată vopsită, LRF 1,5 ore.
 planşee din BA – LRF 1h 30’
o Având în vedere proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi dotărilor existente în incinta obiectivului, acesta se încadrează în cat. “C “ de pericol de incendiu – conform art. 3.1-3.4 şi tab. 4 din Normativul P118/99.
o Compartimentarea antifoc: Clădirea (gradul IV rezistenţă la foc), se constituie într-un singur compartiment de incendiu, având o suprafaţă construită sub 2500 m2. Limitarea focului în interiorul întregii clădiri se va face datorită elementelor de construcţie delimitatoare: pereţi din zidărie de cărămidă, cu grosimi cuprinse intre 15 şi 25 cm, cu LRF peste 2 ore şi 40 min. şi planşeu din beton, cu LRF 1,5 ore.
o Măsuri suplimentare de protecţie la foc:
- Materialul folosit la elementele structurale realizate din lemn se va ignifuga în profunzime cu o soluţie ignifugă omologată, conforn normelor tehnice indicativ c 58-86.
- Etanşeitatea la aer: Volumul de aer ce intră în clădire cu tâmplăria în poziţie închisă nu va depăşi un schimb de aer pe oră.
- Propagarea focului pe faţade va fi limitată datorită alcătuirii şi incombustibilităţii elementelor de faţadă ale clădirii.
- Acoperişul este alcătuit conform condiţiilor corespunzătoare gradului de rezistenţă a foc al obiectivului.
o Asigurarea căilor de evacuare şi salvare:
- Numărul căilor de evacuare şi lungimile căilor de evacuare parcurse corespund prevederilor P 118.
- Elementele de construcţie ce alcătuiesc căile de evacuare sunt incombustibile (C0). Intervalul de timp în care pot fi utilizate în condiţii de siguranţă este cel puţin de două ori timpul de evacuare.
- Deoarece uşile de pe căile de evacuare au dimensiuni minime care admit trecerea unui flux şi sensul de deschidere în direcţia de evacuare, se consideră că vor fi respectate prevederile cuprinse în P118.
- Pe fiecare latură a clădirii există spaţii libere suficiente pentru evacuarea persoanelor şi bunurilor aflate în clădire.

B. DOTĂRI P.S.I.
- Exploatarea spaţiului supus avizării nu necesită echipare cu dotări P.S.I.

C. MĂSURI ORGANIZATORICE (Planul de autoapărare):
- Exploatarea spaţiului supus avizării nu necesită prevederea de măsuri organizatorice specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

2.1.2.4. SOLUŢII CONSTRUCTIVE:
-A- SĂPĂTURI – UMLUTURI, AMENAJĂRI EXTERIOARE:
Umplutură din pământ compactat / Nisip, 10 cm., sub trotuar / Pietriş, 10 cm., sub planşeu / Trotuar din beton pe strat de nisip, 10 + 10 cm. Grosime / Pardoseli exterioare din gresie pe placă de beton, 5 cm. grosime / Trepte exterioare din beton armat placate cu gresie.
-B- FINISAJE EXTERIOARE:
Soclu din mozaic frecat / Tencuieli exterioare tip “Knauf” / Stâlpi de beton armat fin drişcuit zugrăvit cu var lavabil alb / Cornişă de beton armat fin drişcuit zugrăvit cu var lavabil alb / Parapet de beton armat fin drişcuit zugrăvit cu var lavabil alb / Solbanc din mozaic de marmură, frecat şi lustruit.
-C- INFRASTRUCTURĂ:
Strat suport talpă fundaţie, Bc3,5, 10 cm. / Talpă fundaţie, Bc7,5(C6/7,5) simplu / Grinzi fundare, Bc15(C12/15) armat).
-D- FINISAJE INTERIOARE:
Pardoseală din duşumea / Pardoseli interioare din gresie / Tencuieli interioare drişcuite cu var lavabil alb / Placaje la pereţi cu faianţă.
-E- ÎNVELITORI, ACCESORII:
Învelitoare din tablă zincată vopsită / Jgeaburi şi accesorii / Elemente de siguranţă pentru acoperişuri (podeste, trepte, balustrade de protecţie, grilaje metalice parazăpadă, scară modulară acces acoperiş, opritor de zăpadă, pasarelă vizitare acoperiş).
-F- PLANŞEE, SCĂRI INTERIOARE:
Planşeu din beton armat de 15 cm. grosime.
-S- ŞARPANTE:
Cosoroabe din lemn de răşinoase, 15×14 cm., ancorate cu bare de oţel-beton Ø8 înglobate în centura superioară a pereţilor / Căpriori din lemn de răşinoase, 10×12 cm. / Pane de coamă înclinate şi orizontale, din lemn de răşinoase, 10×14 cm. / Popi din lemn de răşinoase, 10×10 cm. / Cleşti din dulapi de răşinoase, 6×12…14 cm. / Astereală din scândură de răşinoase, 24 mm. grosime, şipci 5×2,5 cm. şi contraşipci 6×4 cm. / Suport termoizolaţie din scândură de răşinoase, 24 mm. / Rigle de răşinoase, 6×12 cm., suport termoizolaţie.
-T- TÂMPLĂRIE:
Tâmplarie interioară din lemn / Tâmplărie exterioară din aluminiu.
-V- ÎNCHIDERI ŞI DESPĂRŢIRI VERTICALE:
Zidărie portantă din cărămdă cu goluri verticale, 290x240x88 mm., 35 cm. grosime / Zidărie autoportantă din cărămidă cu goluri verticale, 290x140x88 mm., 25 cm. grosime.

-Z- IZOLAŢII:
Mastic de etanşare a rosturilor / Hidroizolaţie cu membrane din bitum polimerizat / Barieră contra migraţiei vaporilor, 3mm. / Hidroizolaţie sub învelitoare, carton bitumat / Termoizolaţie la terase cu plăci din spumă rigidă de polistiren extrudat tip “STYRODUR” / Saltele din vată minerală tip Tel-uniroll, 12 cm. grosime / Saltele din vată minerală tip Tel-rollisol, 14 cm. grosime, caşerat cu un strat de barieră contra migraţiei vaporilor (aluminiu) / Placaje antifoc la tavane şi pereţi, din gips-carton de 2 cm.

2.2. STRUCTURA DE REZISTENŢĂ (sinteză)

- Structura de rezistenţă a fost proiectată în sistem zidărie portantă cu sâmburi şi centuri peste parter şi etaj (vezi planşe de rezistenţă). Placa de peste parter are grosimea de 15 cm. şi este situată la cota+2,60.
- Fundaţiile sunt proiectate în sistem tălpi continue din beton simplu sub grinzi de fundare din beton armat.
- Amplasamentul cu stabilitate generală şi locală asigurată este situat în zona seismica “C” conform P100/92.
- Construcţia ce se va realiza corespunde clasei de importanţa IV.

2.3. INSTALAŢII (sinteză)

2.3.1. ECHIPAREA EXISTENTĂ:
Asigurarea cu utilităţi energie electrică a obiectivului se va realiza din zonele învecinate.
2.3.1.1. Instalaţii sanitare: Zona este echipată edilitar.
2.3.1.2. Instalaţii de încălzire: În zonă nu există reţea de distribuţie agent termic.
2.3.1.3. Instalaţii electrice: Zona este echipată edilitar.
2.3.1.4. Instalaţii de telefonie: Zona este echipată edilitar.

2.3.2. ASIGURAREA UTILITĂŢILOR (SURSE, REŢELE, RACORDURI).

2.3.2.1. Instalaţii sanitare
Alimentare cu apă ,caldă şi canalizare

Soluţii propuse:
Alimentarea cu apă rece se realizează printr-un branşament din oţel zincat Dn 10 mm. de la fântâna proprie şi în paralel de la reţeaua existentă.
Necesar de apă rece:
Q nzimed=10 m3/zi
Qnzimax=11.5 m3/zi
Necesarul de apă caldă menajeră este preparată local cu un boiler amplasat în centrala termică proprie.
Apele uzate menajere colectate de la clădire vor fi canalizate gravitaţional printr-o reţea interioară de incintă cu descărcare în colectorul de ape uzate propriu proiectat. Reţeaua de canalizare se va executa din tubulatură de beton Dn 200mm etanşate cu inel de cauciuc.
Debite……
Q…./zi med=8 m3/zi
Q…./zi max=9.2 m3/zi
Instalaţiile sanitare interioare sunt de tip obişnuit cu distribuţie inferioară la plafon parter, iar colectoarele de canalizare sunt montate parţial la plafon şi sub pardoseală la parter.
Se vor utiliza următoarele materiale:
-ţevi din oţel zincat pentru apă rece şi caldă;
-tuburi şi piese de legătură din propilenă ignifugată tip “PP” pentru canalizare;
-obiecte sanitare din porţelan sanitar şi inox.

2.3.2.2. Instalaţii de încălzire
Alimentarea cu energie termică se va face cu ajutorul unei centrale proprii.
2.3.2.3. Instalaţii electrice
Prezentul proiect cuprinde instalaţii electrice aferente locuinţei ce urmează a se construi şi anume:
- Instalaţii electrice de iluminat
- -instalaţii de prize monofazice
- -instalaţii de sonerie
- -instalaţii telefonice
- -instalaţii de distribuţie
- -instalaţii de protecţie
Instalaţiile electrice de iluminat s-au prevăzut urmărindu-se realizarea iluminărilor prescrise şi anume: E=50 lx în camera de zi, bucătărie şi baie la oglindă, E=30 lx în dormitoare. Corpurile de iluminat vor fi de tip lustre şi spoturi în camera de zi şi dormitoare, plafoniere pe holuri, aplice fluorescente la băi. La spălătorie şi centrala termică s-au prevăzut corpuri de iluminat fluorescente etanşe.
Instalaţia se va executa cu conductoare FY protejate în tuburi. Circuitele se vor proteja în tuburi IPEY pozate îngropat în tencuiala pereţilor, cu excepţia deviaţiilor corpurilor de iluminat care se vor poza aparent mascate de tavnul fals sau, în zonele fără tavan fals se vor îngropa în şapa de egalizare a nivelului superior. Se va asigura accesul la dozele instalaţiilor pozate peste tavanul dublu.
Circuitele pozate pe materiale combustibile (lemn) se vor proteja cu tuburi metalice sau tuburi în a căror agrement se precizează că este permisă pozarea pe materiale combustibile (FXP).
Alimentarea cu energie electrică a locuinţei se va realiza cu cable de 1 kv pozate subteran racordat la reţelele electrice existente în zonă. Soluţiile tehnice se fundamentează într-o documentaţie de specialitate întocmită de către S. C. ELECTRICA S. A. Iaşi.
Racordul telefonic se va realiza conform unei documentaţii de specialitate întocmită de către ROMTELECOM Iaşi.

2.3.2.4. Dotarea cu instalaţii a adăpostului de protecţie civilă
- Nu este cazul.

2.3.2.5. Echiparea cu instalaţii pentru detectarea, semnalizarea, anunţarea şi alarmarea în caz de incendiu
– Nu este cazul.

2.3.2.6. Echiparea cu instalaţii speciale de stingere a incendiului
-Nu este cazul.

2.3.2.7. Asigurarea alimentării cu apă pentru stingere
Se face în sistem navetă de către maşinile speciale de intervenţie ale Grupului de Pompieri.

2.3.2.8. Măsuri constructive de prevenire la amplasarea şi pe traseele instalaţiilor utilitare
Clădirea a fost prevăzută cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare racordate la reţelele publice respective.
Instalaţia de încălzire este parte integrată în instalaţia clădirii, iar pentru încălzirea spaţiului supus avizării se folosesc corpuri statice – radiatoare, ce folosesc ca agent termic apa caldă, preparată în centrala termică proprie. Între corpurile de încălzire şi conductele instalaţiei şi materialele combustibile din jur se va păstra o distantă de min. 10 cm.
Instalaţia electrică este executată astfel încât să respecte prevederile Normativului I 7/ 1991. Instalaţia de alimentare cu energie electrică este materializată prin receptorii de lumină, prize şi forţă, amplasaţi în funcţie de necesităţi. Instalaţia este în execuţie obişnuită, conductorii fiind pozaţi aparent – în canale de cable şi îngropat pe elementele de construcţie incombustibile. Alimentarea cu energie electrică se face prin branşament propriu din postul de transformare din zonă, prin intermediul unui tablou general propriu şi prin tablou de distribuţie. Corpurile de iluminat cu lămpi incandescente sau fluorescente care se instalează în încăperi trebuie să fie prevăzute cu glob, respectiv cu difuzor şi cu grătar protector şi trebuie amplasate astfel încât un eventual scurtcircuit la ele să nu poată provoca un incendiu ( art. 6.15/I7-1991).
La trecerea elementelor instalaţiilor utilitare prin pereţi sau alte elemente constructive, se vor lua măsuri pentru asigurarea unei limite de rezistenţă la foc egală cu cea a elementului de construcţie străpuns.
Protecţia contra scurtcircuitelor va fi realizată prin siguranţe fuzibile calibrate .

2.4. AMENAJĂRI EXTERIOARE ŞI SISTEMATIZARE VERTICALĂ

2.4.1. BILANŢ TERITORIAL, ÎN LIMITA AMPLASAMENTULUI STUDIAT.
o Suprafaţa terenului: 500,00 m2., din care:
- Clădiri: 113,51 m2
- Trotuare şi accese: 50,00 m2,
- Pietonale: 15,00 m2.
- Acces auto şi platformă parcare 15,00 m2.
Teren liber: 306,49m2.

2.4.2. AMENAJAREA TERENULUI ŞI ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI.
o Circulaţii pietonale
- Circulaţia pietonală face legătura între intrarea în incintă şi intrarea în clădire.
o Circulaţii carosabile
Circulaţia auto de pe strada de acces în zonă este în legătură cu platforma parcajului din incintă.

o Căi de acces pentru evacuare şi intervenţie
Accesul pentru evacuare şi intervenţie spre locuinţă este proiectat conform reglementărilor tehnice.
Căile de evacuare din interiorul clădirii sunt alcătuite şi conformate în concordanţă cu prevederile P118/99.

2.4.3. LUCRĂRI NECESARE DE SISTEMATIZARE VERTICALĂ.
o Profiluri transversale caracteristice:
- Aleea carosabilă a interioară de 3,0 m. lăţime.
o Soluţii pentru reabilitarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi:
- Spaţii plantate propuse: 100,0 m2.

a. DATE ŞI INDICI CARE CARACTERIZEAZĂ INVESTIŢIA PROIECTATĂ (CUPRINSE ÎN ANEXA LA CEREREA PENTRU AUTORIZARE):

3.1. SUPRAFEŢE: CONSTRUITĂ DESFĂŞURATĂ, CONSTRUITĂ LA SOL, UTILĂ, LOCUIBILĂ.
A.C. A.D. A.U. A.L.
Locuinţă pe teren propietate 113,51 m2 201,58 m2 169,32 m2 79,07 m2.

3.2. ÎNĂLŢIMILE CLĂDIRILOR ŞI NUMĂRUL DE NIVELURI.
- LOCUINŢĂ PE TEREN PROPIETATE:
Regim de înălţime : parter+etaj+garaj
H.streaşină = +2,35-4,35. H.coamă = +5,20 m.

3.3. VOLUMUL CONSTRUCŢIILOR.
Volumul construit
- Vc- 500 m3

3.4. PROCENTUL DE OCUPARE AL TERENULUI (P.O.T.).
o Procentul de ocupare al terenului: P.O.T. = 20,70 %

3.5. COEFICIENTUL DE UTILIZARE AL TERENULUI (C.U.T.).
o Coeficientul de utilizare a terenurilor: C.U.T. = 0,40 m2 A.d.c./ m2 teren

b. DEVIZUL GENERAL AL LUCRĂRILOR (EVALUAREA ESTIMATIVĂ A LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII):
 La stabilirea valorii de investiţie pentru lucrările de construcţii s-au utilizat preţuri medii pe metrul pătrat de arie desfăşurată conform Legii nr. 27 / 1994, modificată şi completată de OUG nr. 62 / 1998 şi OUG nr. 15 / 1999.
 Suprafeţele desfăşurate luate în calcul:
AD =201,58 m2 x 775 lei / m2 = 156.224,5 lei

- ROTUND= 156.000 lei

c. CONCLUZII:

5.1. Consecinţele realizării obiectivelor propuse
Realizarea obiectivului din punct de vedere al reţelelor edilitare aflate în zonă nu presupune modificări majore.
5.2. Măsurile ce decurg în continuarea P.U.G.-ului
Orice modificare faţă de proiectul avizat, solicitată de beneficiar, se va face numai cu acceptul proiectantului.
Eventualele construcţii ale organizării de şantier au caracter provizoriu şi se vor demola la terminarea lucrărilor.
OBSERVAŢII FINALE:
Prezenta documentaţie este elaborată conform Legii nr. 50/1991-R pentru fazele P.A.C. şi P.Th. şi este valabilă pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi pentru lucrările de execuţie.
Orice modificare faţă de proiectul avizat, solicitată de beneficiar, se va face numai cu acceptul proiectantului.
Conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii, proiectul trebuie în mod obligatoriu verificat şi însuşit de un verificator atestat M.L.P.A.T. pentru exigenţa A1.

5. CONCLUZII ŞI MĂSURI TEHNICO – ORGANIZATORICE:

În exploatare, beneficiarul va ţine cont de recomandările prezentei documentaţii şi va lua măsuri pentru organizare activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor în conformitate cu normele specifice în vigoare. De asemeni, beneficiarul poate lua orice măsură suplimentară de protecţie şi prevenire ce i se va părea oportună.

ÎNTOCMIT: ARH. DAN MIHALACHE
ŞEF PROIECT: ARH. VIOREL MIHALACHE

Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;

fall1a

►→home

***Table of Content united architects
* Table of Content all Sites

MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:

architecture, literature, essays, philosophy, biographies

►→ united architects;
►→ united architects – legislaţie;
►→ united architects – legislaţie 2;
►→ united architects – legislaţie 3;
►→ united architects – legislaţie 4;
►→ united architects – essays;
►→ united architects – writings;
►→ united architects – biographies;
►→ united arhitects – great architects;
►→ united architects – poetry;
►→ united architects – art;
►→ united architects – essays, philosophy;
(and counting)

free counters

(dicţionar: caut, iaşi, arhitect, inginer, structurist, expert, experimentat, instalator, proiectant, proiect, autorizat, drept semnătură, casă, locuinţă, structură, rezistenţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă,fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, dan, viorel, mihalache, mihai, dragoş, călugăreanu)

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site. Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel. Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. 0749/780.816; 0754/997.570.
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii pe alte pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

“LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ“
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI

aprilie 2008

S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

LISTA DE RESPONSABILITĂŢI

ARHITECTURA: c.ARH. MIHAI CAIA
c.ARH. DAN MIHALACHE

REZISTENŢA: ING. GEORGE ŞIPOTEANU

INSTALAŢII: ING. A. PĂRPĂLUŢĂ

S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

BORDEROU GENERAL

PIESE SCRISE
01. FOAIE DE CAPĂT PAG. 1
02. BORDEROU GENERAL PAG. 2
03. CERERE TIP PENTRU OBŢINEREA AUTORIZAŢIEI DE
CONSTRUIRE PAG. 4
04. CERTIFICAT DE URBANISM NR. 34 din 11.02.2008 ELIBERAT DE
PRIMĂRIA COMUNEI TOMEŞTI PAG.
05. ACTE DE PROPRIETATE PAG.
06. AVIZ SANEPID PAG.
07. AVIZ RENEL PAG.
08. AVIZ TELEFONIZARE PAG.
09. AVIZ GAZE NATURALE PAG.
09. STUDIU GEOTEHNIC PAG.
10. STUDIU TOPO PAG.
11. AVIZ OCPI PAG
12. AVIZ DROP PAG
13. MEMORIU GENERAL PAG.
14. MEMORIU ARHITECTURĂ PAG.
15. MEMORIU POE PAG.
16. CAIET DE SARCINI ARHITECTURĂ PAG.
17. DEVIZ GENERAL PAG.
18. GRAFIC LUCRĂRI PAG.
19. MEMORIU STRUCTURĂ PAG.
20. CAIET DE SARCINI STRUCTURĂ PAG.
21. MEMORIU INSTALAŢII PAG.

PIESE DESENATE

A 0.0. EXTRAS PUG Sc. 1/10.000
A 0.1. PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ Sc. 1/2.000
A 0.2. PLAN DE SITUAŢIE Sc. 1/500
A 1.1. PLAN PARTER Sc. 1/100
A* 1.1. PLAN PARTER (MOBILIER) Sc. 1/100
A 1.2. PLAN ETAJ Sc. 1/100
A* 1.2. PLAN ETAJ (MOBILIER) Sc. 1/100
A 1.3. PLAN GARAJ Sc. 1/100
A 1.4. PLAN ÎNVELITOARE Sc. 1/100
A 1.5.. PLAN ŞARPANTĂ Sc. 1/100
A 2.1. SECŢIUNI LONGITUDINALE Sc. 1/100
A 2.. SECŢIUNI TRANSVERSALE Sc. 1/100
A 3.1. FAŢADA PRINCIPALĂ+LATERAL DREAPTA Sc. 1/100
A 3.2. FAŢADA SECUNDARĂ+LATERAL STÂNGA Sc. 1/100
A 4.1. FÂNTÂNĂ Sc. 1/25
A 4.2. FOSĂ Sc. 1/25
A 4.5. GARD Sc. 1/25
R.1. PLAN FUNDAŢII Sc. 1/50
R.2. DETALII FUNDAŢII Sc. 1/20
R.3. DETALII FUNDAŢII Sc. 1/20
R.4. DETALII IZOLARE TERMICĂ Sc. 1/20
R.5. DETALII IZOLARE TERMICĂ Sc. 1/20
E.1. INSTALAŢII ELECTRICE – PLAN PARTER Sc. 1/100
E.2. INSTALAŢII ELECTRICE – PLAN ETAJ Sc. 1/100
E.3. INSTALAŢII ELECTRICE – PLAN GARAJ Sc. 1/100
T.1. INSTALAŢII TERMICEICE – SCHEMA INSTALAŢIEI

ÎNTOCMIT: c.ARH. DAN MIHALACHE ŞEF PROIECT: C.ARH. M. CAIA

S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

- MEMORIU TEHNIC ARHITECTURĂ

1. INTRODUCERE

Date de recunoaştere a documentaţiei:
- Denumirea proiectului: “Locuinţă individuală” com. Tomeşti, jud. Iaşi.
- Beneficiar: D-nul Gheorghiţă Raimond Chelban
- Proiectant: “S.C. RUSU & COARSISS S.R.L.“, Iaşi, str. Primăverii nr. 15.
Data elaborării: martie, 2008

În baza certificatului de urbanism nr. 34 din 11.02.2008, eliberat de Primăria comunei Tomeşti, judeţul Iaşi, beneficiarul intenţionează realizarea următoarelor lucrări:
 Construire locuinţă (parter+etaj).
 Împrejmuirea terenului proprietate personală
 garaj
 Racord electric
Prezentul proiect cuprinde documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de construire şi pentru execuţia acestor obiective.

1.1. Baza proiectării
a. Regimul juridic:
1.1.1.1. Amplasarea construcţiilor, principii şi modalităţi de integrare şi valorificare a cadrului natural şi de adaptare a soluţiilor de organizare la relieful zonei;
- Amplasamentul obiectivului este în intravilanul localităţii Tomeşti, jud. Iaşi, Dn 28, Nr. Cadastral 2015/2/2-Lot 2A.
- Curtea împreună cu locuinţa ocupă o suprafaţă de 500,00 m2, din care, proprietate individuală, 500,00 m2 conform Actului de alipire şi contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 16918/19,02,2007.
b. Regimul economic :
 Categoria de folosinţă: arabil
1. Neocupat de clădiri,
 Suprafaţa terenului: 500,00 :
 Ocupat de clădiri : 0,00 m2
 Curţi-construcţii : 0,00 m2 .
 Teren arabil : 500,00 m2
Prin realizarea obiectivelor propuse rezultă următoarea ocupare a terenului:
- Clădiri: 113,51 m2
- Trotuare şi accese: 50,00 m2,
- Pietonale: 15,00 m2.
- Acces auto şi platformă parcare 15,00 m2.
- Teren liber: 306,49m2.

c. Vecinătăţi:
 NORD – Dn 28
 VEST – Dn 28 (vechi)
 SUD – Popovici Gheorghe.
 EST – Ghidihoiu El..

2. REGIMUL TEHNIC:

a. Condiţii generale de realizare a lucrărilor:

Amplasamentul se încadrează într-o zonă de locuinţe individuale, cu max. P+2 niveluri, în regim de construire izolat, cu un grad de ocupare scăzut.

 INDICATORI FIZICI:

- Regim de înălţime: PARTER+etaj
- AC (aria construită) = 113,51 m2
- AD (aria desfăşurată) = 201,58 m2
- AU (aria utilă) = 169,32 m2
- AL (aria locuibilă) = 79,07 m2
- VC (volum construcţie) = 500 m3
- Procentul de ocupare al terenului: P.O.T. = 22,70 %
- Coeficientul de utilizare al terenului: C.U.T. = 0,40 m2 A.d.c./ m2 teren

 CARACTERISTICI GEOMETRICE:
Terenul pe care este amplasată locuinţa familiei Chelban prezintă o pantă de circa 30% pe direcţia sud-sud-est nord-nord-vest şi are o lăţime la stradă de 25,00 m. Analiza amplasării clădirilor pe parcele în această zonă relevă faptul că loturile sunt puţin mai adânci decât lăţimea la stradă iar clădirile nu se cuplează pe nici o latură. Indicatorii geometrici realizaţi prin proiectul de faţă sunt următorii:
- ALINIAMENT (limita proprietăţii): adiacent faţă de limita străzii.
- ALINIEREA CLĂDIRILOR (prospect): 3,0 m. faţă de limita proprietăţii.

 CARACTERISTICI FUNCŢIONALE
Accesul în curte, atât pietonal cât şi carosabil, se face dinspre nord-nord-est şi este realizat cu trotuar din beton turnat, de 10 cm.
Locuinţa este structurată pe schema de organizare «părinţi – copii».
Parterul cuprinde următoarele funcţiuni de locuire:
- spaţiu de locuire de zi ce cuprinde camera de zi cu locul de luat masa, bucătăria, un hol de acces la un birou şi grupul sanitar cu toaleta separată de baie şi casa scării.
- Deasupra garajului s-a prevăzut o terasă circulabilă.

Etajul cuprinde trei dormitoare cu dressing la dormitorul matrimonial, un hol si grupul sanitar deasemenea cu toaleta separată ; deasupra unei părţi a camerei de zi s-a prevăzut o supantă pentru lărgirea spaţiului living-ului.
Cota parterului faţă de teren variază între 0,40 şi 2,50 m. Diferenţa de nivel între terenul amenajat şi cota 0.00 este preluată de un pachet de cinci trepte exterioare la sud şi de opt trepte plus rampă la nord.
Încălzirea este prevăzut a se realiza cu centrală cu gaz, alimentarea cu apă şi evacuarea apei se vor efectua prin intermediul reţelelor existente în zonă.

 CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE
- Clădirea se integrează în caracterul general al zonei şi se armonizează cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje
– Nu se recomandă folosirea azbocimentului pentru acoperirea anexelor.
- Gardul stradal are înălţimea de 1,50 m. din care un soclu de 0,30 m. şi este propus a se realiza din lemn şi metal.

 Eventualele construcţii ale organizării de şantier au caracter provizoriu şi se vor demola la terminarea lucrărilor.

b. Documente privind avizarea lucrărilor:

- CERTIFICAT DE URBANISM NR. 34 din 11.02.2008 eliberat de Primăria comunei Tomeşti, judeţul Iaşi.
- Actul de alipire şi contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 16918/19,02,2007.

3. SOLUŢII CONSTRUCTIVE:
- A. SĂPĂTURI – UMLUTURI, AMENAJĂRI EXTERIOARE
Umplutură din pământ compactat, 25-250 cm.
Nisip, 10 cm., sub trotuar.
Pietriş, 10 cm., sub planşeu.
Trotuar din beton monolit, 10 cm.
Borduri din beton, 15x15x50, 28 kg./buc.
Dalaje exterioare din blocuri de beton recuperate
Spaţiu verde
- F. INFRASTRUCTURĂ
Strat suport talpă fundaţie, Bc3,5, 10 cm.
Bc7,5 nearmat (talpa fundaţiei)
Bc7,5, armat cu ø 12 OB37 (cuzineţi şi elevaţii la fundaţie)
Zidărie din cărămidă pentru protecţia hidroizolaţiei la fundaţie, 15 cm.
- V. ÎNCHIDERI ŞI DESPĂRŢIRI VERTICALE
Pereţi exteriori din cărămidă cu goluri verticale, 30 cm. grosime.
Pereţi despărţitori din cărămidă, 25 cm. grosime.
- O. PLANŞEE
Planşeu din b.a. de 15 cm. grosime.
Suportul pardoselii la cota +0.00 din beton slab armat de 10 cm., turnat deasupra umpluturii pe un strat de pietriş de 10 cm.
Centură din beton armat, 25×25.
Scară din b.a. cu mînă curentă din lemn
- T. TÂMPLĂRIE
Tâmplarie interioară din lemn.
Tâmplarie exterioară din lemn.
Tâmplarie exterioară din metal (geam garaj)
Tâmplarie tip Velux.
- I. FINISAJE INTERIOARE
Pardoseală din duşumeli lamele lemn la camere, 5 cm.
Pardoseală din gresie la baie, bucătărie şi hol, 5 cm.
Tencuială simplu drişcuită zugrăvită cu var lavabil
Tavane simplu drişcuite zugrăvite cu var lavabil.
- E. FINISAJE EXTERIOARE
Tencuială din mozaic frecat la soclu
Tencuială simplă drişcuită în câmp continuu, zugrăvită în câmp continuu.
Trepte exterioare din mozaic.
- N. ÎNVELITORI, ACCESORII
Şarpantă din lemn de răşinoase
Învelitoare din tablă zincată vopsită
Jgheaburi şorţuri şi burlane din tablă zincată
- Z. IZOLAŢII
Zh.1. Mastic de etanşare a rosturilor la fundaţii
Zh.2. Hidroizolaţie 2C+3B la fundaţii
Zh.3. Hidroizolaţie sub învelitoare, carton bitumat

4. EVALUARE CONFORM PREŢURILOR UNITARE REZULTATE LA LUCRĂRI SIMILARE:
AD =201,58 m2 x 775 lei / m2 = 156.224,5 lei

- ROTUND= 156.000 lei

5. MĂSURI GENERALE DE PROTECŢIE LA FOC

a. GRADUL DE REZISTENŢĂ LA FOC
- În conformitate cu prevederile tab. 2.1.9. / cap. 2 din P 118-99, combustibilitatea şi clasa de inflamabilitate a materialelor din componenţa elementelor de construcţie care sunt luate în considerare prin criteriile de clasificare sunt corespunzătoare cerinţelor din tabel pentru încadrarea în gradul IV de rezistenţă la foc.

b. PROTECŢIA LA FOC FAŢĂ DE VECINĂTĂŢI.
Se realizează prin:
- Utilizarea unor materiale de construcţie şi finisaje incombustibile sau greu combustibile şi ignifugarea materialelor lemnoase utilizate.
- Amplasarea clădirii proiectate la distanţe suficient de mari faţă de clădirile învecinate, care să asigure limitarea propagării focului de la o clădire la alta în cazul izbucnirii unui incendiu.

c. LIMITAREA PROPAGĂRII FOCULUI ÎN INTERIORUL CLĂDIRII ŞI PE FAŢADE, PRECUM ŞI EVACUAREA FUMULUI ŞI GAZELOR FIERBINŢI.
- Limitarea propagării focului în interiorul clădirilor şi pe faţade este realizată prin utilizarea unor materiale de construcţie şi finisaje incombustibile sau greu combustibile şi ignifugarea materialelor lemnoase utilizate
- Evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi se face prin geamuri.

d. ASIGURAREA CĂILOR DE EVACUARE ŞI SALVARE A PERSOANELOR ŞI REALIZAREA MĂSURILOR CONSTRUCTIVE DE PROTECŢIE LA FOC A CĂILOR RESPECTIVE.
- Evacuarea se face direct în exterior

e. CĂI DE ACCES INTERIOARE ŞI EXTERIOARE PENTRU INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDIU.
- Sunt asigurate posibilităţi de acces din exterior, directe şi lipsite de obstacole

6. LISTA PINCIPALELOR ACTE LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE DE CARE S-A ŢINUT CONT LA ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI ŞI CARE TREBUIESC AVUTE ÎN VEDERE LA FAZELE URMĂTOARE DE PROMOVARE A INVESTIŢIEI:

A. LEGEA NR. 50/1991 PRIVIND AUTORIZAREA EXECUTĂRII CONSTRUCŢIILOR
B. ORDINUL MLPAT 91/1991 – ANEXA LA “MONITORUL OFICIAL” NR. 228 DIN 14 NOIEMBRIE1991: FORMILARELE, PROCEDURA DE AURORIZARE ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTAŢIILOR prevăzute la art. 2 alin. 2 şi art 6 alin. 1 din Legea nr. 50/1991
C. LEGEA NR. 69/1991 PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
D. LEGEA NR. 18/1991 PRIVIND FONDUL FUNCIAR
E. LEGEA NR. 37/1975 PRIVIND SISTEMATIZAREA ŞI REALIZAREA ARTERELOR DE CIRCULAŢIE ÎN LOCALITĂŢILE URBANE ŞI RURALE
F. REGULAMENT PRIVIND STABILIREA CATEGORIILOR DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIILOR, aprobat prin H.G. 261/94
G. LEGEA NR. 10/1995, PRIVIND EXIGENŢELE ESENŢIALE PE CARE TREBUIE SĂ LE SATISFACĂ O CLĂDIRE
H. NORMATIVUL PENTRU PROIECTARE ANTISEISMICĂ A CONSTRUCŢIILOR DE LOCUINŢE, SOCIAL-CULTURALE ŞI INDUSTRIALE, INDICATIV P 100/92
I. REGULAMENT PRIVIND CONDŢIILE DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN CONSTRUCŢII, aprobat prin H.G. 261/94
J. NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR CIVILE DIN PUNCT DE VEDERE AL CERINŢEI DE SIGURANŢĂ ÎN EXPLOATARE, INDICATIV CE 1-95, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.7/N din 10 februarie 1995
K. NORMELE TEHNICE DE PROIECTARE ŞI REALIZARE A CONSTRUCŢIILOR PRIVIND PROTECŢIA LA ACŢIUNEA FOCULUI, INDICATIV P 118-99,
L. LEGEA NR. 137/1995 PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI
M. ORDINUL MAPPM NR. 125/1996 (protecţia mediului)
N. HOTĂRÂREA NR. 18/30.11.1993 A CONSILIULUI JUDEŢEAN IAŞI, PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURăTOR ÎN JUDEŢUL IAŞI
O. NORME REPUBLICANE DE PROTECŢIA MUNCII EDITATE DE MINISTERUL MUNCII ŞI MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
P. REGULAMENT PRIVIND PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII ÎN CONSTRUCŢII, APROBAT DE MLPAT CU ORDINUL 9/N/15.03.1993

7. OBSERVAŢII FINALE:
Prezenta documentaţie este elaborată pentru faza P.A.C. şi ESTE VALABILĂ NUMAI PENTRU OBŢINEREA AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE.
Orice modificare faţă de proiectul avizat, solicitată de beneficiar, se va face numai cu acceptul proiectantului.
Conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii, proiectul trebuie în mod obligatoriu verificat şi însuşit de un verificator atestat M.L.P.A.T. pentru exigenţele A1 şi A3.

ÎNTOCMIT: ARH. DAN MIHALACHE
ŞEF PROIECT: ARH. VIOREL MIHALACHE

Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;

fall1a

►→home

***Table of Content united architects
* Table of Content all Sites

MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:

architecture, literature, essays, philosophy, biographies

►→ united architects;
►→ united architects – legislaţie;
►→ united architects – legislaţie 2;
►→ united architects – legislaţie 3;
►→ united architects – legislaţie 4;
►→ united architects – essays;
►→ united architects – writings;
►→ united architects – biographies;
►→ united arhitects – great architects;
►→ united architects – poetry;
►→ united architects – art;
►→ united architects – essays, philosophy;
(and counting)

free counters

(dicţionar: caut, iaşi, arhitect, inginer, structurist, expert, experimentat, instalator, proiectant, proiect, autorizat, drept semnătură, casă, locuinţă, structură, rezistenţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă,fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, dan, viorel, mihalache, mihai, dragoş, călugăreanu)

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site. Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel. Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. 0749/780.816; 0754/997.570.
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii pe alte pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

MEMORIU TEHNIC STRUCTURĂ

1. GENERALITĂŢI

Construcţia este situată în com. TOMEŞTI. Dn. 28, nr. Cad. 2015/2/2 Lot 1A, beneficiar fiind CHELBAN GHEORGHIŢĂ-RAIMOND.
Regimul de înălţime : PARTER+ETAJ+GARAJ
Înălţimea parterului este de 2,55 M

Clasa de importanţă este IV (0.8 ) iar categoria de importanţă este normală ” D “.
Conform normativului P 100/92, amplasamentul se află în zona sesmică ” C ” având Ks=0,20 şi perioada de colţ Tc=l,0 s.

Amplasamentul se încadrează în:
• zona climatică II – STAS 1907/91;
• zona ” C ” din punct de vedere al acţiunii date de zăpadă-
STAS 10101/21-92;
• zona ” C ” din punct de vedere al acţiunii date de vânt-
STAS 10101/20-92 .

2. INFRASTRUCTURA

2.1 Infrastructura se va realiza sub forma unei fundaţii continue sub şirurile de stâlpi cu talpa din beton simplu clasa Be 7,5 ( C6/7,5) şi elevaţie din beton clasa Be 15 ( C12/15 ) armată cu centuri la partea superioară şi inferioară pe toată lungimea.
În dreptul stâlpilor se vor realiza evazări ale fundaţiilor care vor fi prevăzute cu bloc din beton simplu şi cuzineti din beton armat.
Cuzineţii vor avea înălţimea de 40 cm ca şi centura inferioară a elevaţiei.
Armarea se va realiza cu oţel PC 52 şi OB 37.
Placa peste sol va fi din beton, armată cu plase sudate.
2.2 Conform studiului geotehnic, terenul de pe amplasament are următoarele caracteristici:
-umpluturi de pământ în grosime 0,4-0,5 m de la CTN.
-argilă prăfoasă, galbenă – cafenie plastic – vârtoasă sensibilă la umezire grupa A în grosimi de 4,00-4,80 m.
-adâncimea de îngheţ este de 0,90 m faţă de suprafaţa terenului natural ( STAS 6054-77 )
-fundarea construcţiei se va realiza în stratul de argilă prăfoasă loessoidă, galbenă-cafenie plastic-vârtoasă sensibilă la umezeală grupa A cu o adâncime de pătrundere de minim 20 cm.
2.3 Capacitatea portantă a terenului de fundare calculată conform STAS 3300/2-85 pentru fundaţii de 1,00 m lăţime şi adâncimi de fundare de 1,5 m de la CTA este următoarea: – pentru gruparea fundamentală
p plastic=p limită=l 60 Kpa – pentru gruparea specială p critic=220 Kpa.

3. SUPRASTRUCTURA

3.1 Structura de rezistenţă este alcătuită din zidărie de cărămidă
tip GVP cu centuri şi stâlpişori din beton armat. Pereţii de compartimentare sunt realizaţi din b.c.a. şi au la exterior grosimea de 30 cm iar cei interiori de 25 cm.
Stâlpii şi grinzile din cadrele exterioare vor fi placate cu polistiren expandat de 5 cm pentru a se evita formarea punţilor termice.
Stâlpii au secţiunea de 30×30 cm iar centurile de 30×35 cm.
3.2 Materiale utilizate în stâlpi şi grinzi vor fi: – beton clasa Be 20 (C16/20) conf. NE 012=99 şi armătură din PC 52 si OB 37.
Conlucrarea dintre stâlpişori şi zidărie se face prin prevederea de bare de 6mm (mustăţi) lăsate din stâlpi la intervale de 60 cm pe verticală, care intră în rosturile orizontale ale zidăriei ( normativ P2-85pct. 13.9; pet. 13.2.15).

4.LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Executarea săpăturilor

4.1.1. Executarea săpăturilor se va realiza în conformitate cu
prevederile din “Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru
realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale ” indicative C 169/88.
4.1.2. Se dezafectează zona
4.2 Executarea umpluturilor
4.2.1. Umpluturile de pământ în jurul fundaţiilor sau sub pardoseli se vor executa din pământ sortat – din carieră – argilă prăfoasă, praf argilos , conform normativ C 169-88.
4.2.2. Umpluturile se vor executa în straturi elementare de 10-15
cm care se vor compacta cu maiul mecanic sau manual, până la atingerea unui grad de compactare mediu de 95% şi minim de 92%.
Înainte de punerea în lucru a pământului se va determina umiditate optimă de compactare şi se vor aduce corecţii după caz – conform prevederi STAS 1913/13-83.
4.2.3. Verificările se vor efectua conform “Normativ C 169-88 si C 56-85 pentru fiecare strat elementar. Abaterile admisibile faţă de gradul sprijinirilor dacă este cazul.
4.1.4. Se verifică natura terenului de la cota de fundare.
4.1.5. Nu se va trece la executia lucrărilor de betoane decât după
încheierea proceselor verbale de verificare a naturii terenului de fundare.
4.1.6. La execuţie se vor respecta ordinea şi tehnologia aferente
lucrărilor prevăzute în proiect.

4.2 Executarea umpluturilor
4.2.1. Umpluturile de pământ în jurul fundaţiilor sau sub pardoseli se vor executa din pământ sortat – din carieră – argilă prăfoasă, praf argilos , conform normativ C 169-88.
4.2.2. Umpluturile se vor executa în straturi elementare de 10-15
cm care se vor compacta cu maiul mecanic sau manual, până la atingerea unui grad de compactare mediu de 95% şi minim de 92%.
Înainte de punerea în lucru a pământului se va determina umiditate optimă de compactare şi se vor aduce corecţii după caz – conform prevederi STAS 1913/13-83.
4.2.3. Verificările se vor efectua conform “Normativ C 169-88 şi C 56-85 pentru fiecare strat elementar. Abaterile admisibile faţă de gradul de compactare prevăzut în STAS este de -1% pentru mediu şi 2% pentru minim.

5. LUCRĂRI DE FUNDAŢII

5.1 Executarea fundaţiilor

5.1.1. Lucrările de fundaţii se vor executa în conformitate cu prevederile din “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii la construcţii” indicative P10-86.
5.1.2. Executarea fundaţiilor se face numai după recepţionarea
lucrărilor de terasamente.
5.1.3. La executarea fundaţiilor se vor avea în vedere :
- materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din
proiect şi prescripţiilor tehnologice în vigoare; – rosturile de turnare vor respecta prevederile din Prescriptii tehnice “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
5.2 Recepţia lucrărilor de fundaţii
5.2.1. Lucrările se vor recepţiona în conformitate cu normativul C 56-85.
5.2.2. La receptionarea lucrărilor de fundaţii în afară de prevederile de la pct. 4.2.2. se vor mai verifica:
- clasa betonului;
- aplicarea măsurilor de protecţie prevăzute în proiect la
turnarea betoanelor;
-modul în care se respecta acoperirea armăturilor cu beton,
- poziţia şi diametrul armăturilor;
- continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevăzute în proiect;
- existenţa şi conformitatea cu proiectul a armăturilor ce
pleacă din fundatii(armături longitudinale din stâlpi).
6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON ARMAT MONOLIT
6.1.Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din
Prescripţii tehnice “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
6.2.Stâlpişorii, grinzile şi centurile unui nivel se vor executa în aceiaşi etapă sau două etape astfel:
se vor executa în prima etapă stâlpişorii până la cota inferioară a grinzilor şi centurilor;
- se vor executa în a doua etapă grinzile şi centurile inclusiv nodurile stâlp-grindă.
În varianta de turnare a structurii nivelului în două etape vor apare rosturi de turnare la partea inferioară a grinzilor şi centurilor. Rosturile de turnare ( de lucru ) se vor trata
conform cu prevederile din Prescripţii tehnice ” Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat, beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, aprobat de
MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
6.3 Lucrările de turnare a betonului monolit se vor executa numai după ce au fost realizate corespunzător măsurile pregătitoare, s-au adus şi verificat materialele necesare, iar utilajele şi dotările necesare sunt în stare de funcţionare.

Betonarea va începe după verificarea existenţei proceselor verbale de lucrări ascunse, care să confirme că suportul structurii ce urmează a se executa corespunde întocmai prevederilor tehnice precum şi că toate cofrajele şi elementele de construcţie adiacente corespund ca poziţie şi dimensiuni cu proiectul şi au fost curătate şi corect pregătite.
7. LUCRĂRI DE IZOLAŢIE
7.1. Lucrările de izolaţie se vor executa în conformitate cu
prevederile proiectului şi a normativului C 112-86.
Hidroizolaţia folosită va fi de tip rigid realizată din mortar M100Z
cu adaos de apastop (în locul produsului apastop se pot folosi şi
alte produse moderne cu condiţia ca acestea să deţină agrementul
MLPTL).
7.2. Înainte de începerea lucrărilor se va verifica dacă suprafaţa de aplicare a hidroizolaţiei nu prezintă discontinuităţi, zone segregate
sau fisuri peste limitele admise, precum şi dacă golurile de
instalaţii sunt corect poziţionate astfel încât să nu fie necesare
spargeri ulterioare; se va verifica dacă sunt asigurate condiţiile
realizării aderenţei stratului suport (suprafete umezite în prealabil,
fără impurităţi, etc.). 7.3. Nu se vor executa lucrări de hidroizolaţii pe timp de ploaie.
8. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII
La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în legislaţia în vigoare în special din: ” Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii”
editia 1993 ; “Legea Protecţiei Muncii Nr. 90-1996″.
“Norme generale de protecţie a muncii” ediţia 1996 , precum şi
“Norme specifice de protecţia a muncii pentru diferite categorii de
lucrări”.
Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a
fişelor tehnologice elaborate de tehnologul executant, în care se
vor detalia toate măsurile de protecţia muncii.Se va verifica
însuşirea fisşelor tehnologice de către întreg personalul din
execuţie. Dintre măsurile speciale ce trebuie avute în vedere se menţionează:
- zonele de lucru periculoase se vor marca cu placaje şi inscriptii; se vor face amenajări speciale (podine de lucru, parapeţi, dispozitive);
- toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare; – asigurarea cu forţă de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de protecţia muncii în vigoare din “Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” editia 1993, cap. 1-41.
Se atrage atenţia asupra faptului că măsurile de protecţia muncii prezentate nu au caracter limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de muncă ( măsuri prevăzute şi în “Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrări” ).

Întocmit
Ing. Mihai Călugăreanu

MEMORIU REZISTENŢĂ
Conform Normativ P 100-92, amplasamentul se află în zona seismică de grad “C” având Ks=0,20 şi perioada de colţ Tc=l,0 sec., echivalent gradul VII MSK.
Judeţul IAŞI se încadrează în :
- zona climatică III STAS 1907/97. Din punct de vedere climatic
amplasamentul se încadrează în zona climatică III (iarna) şi II (vara) de
temperatură (temperaturi exterioare de calcul)
Tmax = +28 C Tmin = -15C
- zona “C” din punctul de vedere al acţiunii dată de zăpadă STAS
10101-21-92
- zona “B” din punctul de vedere al acţiunii dată de vânt STAS
10101-20-92
- adâncimea de îngheţ minimă : 90 cm de la CTN
Clasa de importanţă este VI, conform Normativ PI00 – 92 iar categoria de importanţă , conform H.G. nr. 766/1997 este redusă ” D “. Gradul de rezistenţă la foc, conform Normativ PI 18/1999 este IV.
Cerinţele de verificare Al.
I. INFRASTRUCTURA
Infrastructura la locuinţă se realizează cu fundaţii continue sub pereţi din beton clasa C 6/7,5. Elevaţiile în grosime de 25 cm, sunt din beton clasa C 12/15 armat cu plase sudate STNB – 117 GQ 283 şi centuri la partea superioară din beton clasa C 12/15 armat cu PC 52 de 12 mm diametru în barele longitudinale, dispuse după două direcţii ortogonale. Cota de fundare este de la -1.50m faţă de cota 0,00 a clădirii. Lăţimile tălpilor de fundare sunt conform planşei Plan fundaţii.
Pardoseala de la cota 0,00 se va realiza din beton clasa C 6/7,5 şi se va arma cu armătură de siguranţă tip OB cu diametrul de 6mm (reţea de bare la 20 cm).
Umpluturile ce se vor realiza sub pardoseală şi în jurul fundaţiilor se vor face cu pământ galben, dispus în straturi de 10-15 cm, care se vor compacta până la atingerea unui grad de compactare de min. 92%.
II. SUPRASTRUCTURA
Pentru realizarea acestui obiectiv se propune o structură de rezistenţă din zidărie portantă cu măsuri antiseismice, centuri din beton armat C 12/15 cu PC 52 şi etrieri din OB 37.
În dreptul golurilor, sunt prevăzuţi buiandrugi din beton armat.
Planşeul peste parter se realizează din beton armat.
Acoperişul va fi alcătuit dintr-o şarpantă din lemn pe scaune cu învelitoare din tablă , având pante până la 52%. Racordarea învelitorii la coş se realizează prin ridicarea tablei de la învelitoare în jurul său cu 25-30 cm şi fixarea ei în rosturi cu cuie de 6-8 cm.
Învelitoarea se va realiza pe asterială din scânduri de răşinoase de 24mm grosime.
III. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS
La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în legislaţia în vigoare, în special din “Regulamentul privind protecţia muncii în construcţii” ediţia 1993, “Protecţia muncii nr. 90-1996″, “Norme generale de protectţia muncii” ediţia 1996 precum şi “Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrări”.
Se atrage atenţia asupra faptului că măsurile de protecţie a muncii prezentate în normele şi legile enumerate, nu au caracter limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de muncă (măsuri prevăzute şi în “Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrări”).
IV. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Verificarea calităîii materialelor componente şi a betoanelor se va face în conformitate cu prevederile din NE 012-99.
Se vor respecta prevederile din Legea 10-1995 privind calitatea în construcţii. Pentru lucrările din beton şi beton armat pe diferite faze de execuţie care devin lucrări ascunse, verificarea calităţii trebuie consemnată în “Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse”. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal de calitate referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o fază ascunsă.
La întocmirea “Cărtii construcţiei” se va ţine cont de prevederile HG 273/14.06.1994 privind aprobarea regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii – anexa 6.

Întocmit
Ing. MIHAI CĂLUGĂREANU

Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;

fall1a

►→home

***Table of Content united architects
* Table of Content all Sites

MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:

architecture, literature, essays, philosophy, biographies

►→ united architects;
►→ united architects – legislaţie;
►→ united architects – legislaţie 2;
►→ united architects – legislaţie 3;
►→ united architects – legislaţie 4;
►→ united architects – essays;
►→ united architects – writings;
►→ united architects – biographies;
►→ united arhitects – great architects;
►→ united architects – poetry;
►→ united architects – art;
►→ united architects – essays, philosophy;
(and counting)

free counters

(dicţionar: caut, iaşi, arhitect, inginer, structurist, expert, experimentat, instalator, proiectant, proiect, autorizat, drept semnătură, casă, locuinţă, structură, rezistenţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă,fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, dan, viorel, mihalache, mihai, dragoş, călugăreanu)

Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site. Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel. Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. Dan Mihalache).
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii pe alte pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.

S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND

Caiet de sarcini – arhitectură

Indicaţiile cuprinse în această documentaţie se referă la condiţii tehnice care trebuiesc luate în considerare la execuţia principalelor lucrări de finisaje prevăzute pentru anexa gospodărească situată în COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI, Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A propietatea D-LUI CHELBAN RAIMOND.
Construcţia, se încadrează în clasa de importanţă “IV”, γI = 0,8.
Este recomandabil ca pe întreaga perioadă de execuţie, lucrările să se execute sub asistenţa tehnică a proiectantului. Caietul de sarcini şi soluţiile de proiectare vor putea fi completate în funcţie de elementele noi, apărute în timpul execuţiei lucrărilor.
De asemeni este recomandabil ca proiectantul să colaboreze la alegerea materialelor celor mai potrivite, pentru asigurarea unei calităţi deosebite a lucrărilor.
S-a insistat pe descrierea unor aplicaţii, tehnologii, aceasta neexcluzînd respectarea tuturor STAS-urilor, normativelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare referitoare la operaţiile descrise.
Controlul calităţii lucrărilor
Verificarea calităţii materialelor componente şi betoanelor se face în conformitate cu prevederile din NEO 12-99.
Pentru lucrările din beton şi beton armat pe diferite faze de execuţie care devin lucrări ascunse, verificarea calităţii trebuie consemnată în ‘’Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse ‘’.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o fază ascunsă.
Controlul calităţii lucrărilor se face în conformitate cu prevederile din NEO12-99.
La întocmirea cărţii construcţiei se va ţine cont de prevederile ‘’Normativ C 167-77, normativ privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiei’’.
La următoarele faze verificările se fac în prezenţa proiectantului:
- după executarea săpăturii generale pentru atestarea terenului de fundare;
- înainte de turnarea betonului în fundaţii;
- după execuţia infrastructurii;
- înainte de turnarea betonului la planşeele fiecărui nivel;
- după execuţia suprastructurii.
Executarea lucrărilor pe timp friguros
Lucrările se vor executa pe timp friguros în condiţiile prevăzute în actele normative în vigoare printre care:
-Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat – indicativ NEO12-99
-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente C16-84 (BCnr.6/85);
-Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton C28-83.
Printre măsurile speciale care trebuie avute în vedere se menţionează:
-se interzice desprinderea prin tragere cu macaraua a elementelor prinse de îngheţ de elementele pe care se reazemă. Se vor folosi în acest scop apa caldă, abur.
-betoanele şi mortarele se vor încălzi la o temperatură de maxim 40, luându-se măsuri corespunzătoare de conservare a clădirii;
-se vor termoizola cofrajele;º
-înainte de turnarea betoanelor se verifică dacă s-au îndepărtat resturile de zăpadă;
-se ţine evidenţa zilnică a lucrărilor cu menţionarea temperaturilor exterioare;
-lucrările de turnare beton în structură (stâlpi, grinzi, plăci, pereăi) se sistează când temperatura scade sub +5ºC;
-sudarea barelor la temperaturi între -5ºC şi +5ºC se va face cu împachetarea barelor cu vată minerală;
-la temperaturi între -5ºC şi -15ºC este necesară preîncălzirea cu flacără oxiacetilenică.
Urmărirea tasărilor prin metode topografice
Urmărirea tasărilor prin metode topografice se efectuează pe baza unui program încadrat în proiectul de urmărire care este comandat de către beneficiar.
Terenul de amplasament impune conform C61-74 şi STAS 2745/90 măsurarea eventualelor tasări, atât pe timpul execuţiei cât şi în exploatare.
Pentru determinarea tasărilor reale ale clădirii se vor încastra la cota 20-30 cm. (deasupra nivelului trotuarului) mărci de tasare conform STAS 10493/76 şi C61-74, fig.1.
Reperele de referinţă (repere fixe) – utilizate la măsurarea deplasărilor verticale ale clădirilor cu metodele topografice – vor fi de adâncime.
Reperele se amplasează respectând prevederile din STAS 2745/90 pct. 3.
Citirea ‘’0’’ se efectuează înainte de executarea structurii la parter, iar pe tot timpul execuţiei se vor programa măsurători astfel încât să coincidă, pe cât posibil, cu terminarea unei etape de lucru (un nivel).
Citirile se înregistrează în carnetul de nivelment şi se transmit proiectantului după fiecare citire efectuată.
Proiectantul împreună cu unitatea care a întreprins măsurătorile întocmeşte un raport tehnic ce se include în cartea tehnică a construcţiei.
Măsuri de protecţia muncii
Constructorul va respecta normele generale pentru protecţa muncii publicate în Buletinul Construcţilor 5 – 8 / 1993.
La executarea lucrărilor se respectă toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Lucrările se execută pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate, în care sunt detaliate toate măsurile de protecţia muncii. Se verifică însuşirea fişelor tehnologice de către întreg personalul.
Dintre măsurile ce trebuie avute în vedere se precizează următoarele:
- echipelor de muncitori li se va face în prealabil un instuctaj de protecţia muncii şi vor fi verificaţi medical periodic.
- în jurul locului de lucru se va realiza o zonă îngrădită şi avertizoare din tablă.
- zonele de lucru periculoase trebuie marcate cu panouri şi inscripţii
- toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele trebuie verificate în conformitate cu normele în vigoare
- căile de rulare a macaralelor trebuie autorizate de I.S.C.I.R;
- dispozitivele de ridicare trebuie verificate periodic;
- se atrage atenţia asupra măsurilor care trebuie să prevină accidentele de manipulare a elementelor prefabricate, care prezintă fisuri sau segregări în zona urechilor.
- se interzice deplasarea panourilor prefabricate cu ranga în timp ce tensiunea cârligului e slăbită.
- montarea cofrajelor şi armăturilor se va face de pe podine cu minimum 70 cm lăţime. Platformele de lucru vor fi dotate cu balustrade.
- pe vânt puternic, ceaţă deasă, nu se vor executa lucrări la exterioare, acoperiş.
- lucrul la faţadă se va efectua numai la temperaturi peste 0ºC.
- la acoperiş – muncitorii vor fi legaţi cu centuri de siguranţă.
- muncitorilor li se va face şi un instructaj P.S.
Prevederi speciale
Se atrage atenţia asupra următoarelor categorii de lucrări a căror executare incorectă poate compromite rezistenţa şi stabilitatea construcţiei:
-trasarea axelor la infrastructură şi la suprastructură
-executarea grinzilor de fundaţii;
-executarea structurii (grinzi, stâlpi, pereţi);
-respectarea prevederilor din proiect referitoare la diametre şi calitatea armăturilor;
-încadrarea în abaterile admise în ceea ce priveşte dezaxările, abaterile pe verticală;
-întocmirea în timp util a programului privind măsurarea tasărilor, executarea reperelor de adâncime şi a citirilor ‘’0’’.

CAP.1. COMPARTIMENTĂRI, ÎNCHIDERI

1.0. Introducere

La interior compartimentările se vor realiza din:

- zidărie de cărămidă cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. în ziduri având grosimea de 30 cm.;

- zidărie din blocuri B.C.A. format 300x600x150 mm. în ziduri având grosimea de 15 cm.

- pereţi uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton având grosimea de 20 cm.

- pereţi uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton având grosimea de 10 cm.

Închiderile exterioare se vor realiza din:

- zidărie de cărămidă cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. în ziduri având grosimea de 45 cm.;

- zidărie din cărămidă presată plină format 240x115x63 mm. în ziduri de 12,5 cm. (protecţia hidroizolaţiei şi soclul din cărămidă aparentă pe înălţimea demisolului);

- zidărie din blocuri B.C.A. format 300x600x150 mm. în ziduri având grosimea de 30 cm. (închiderile verticale exterioare la nivelul mansardei);

Pereţii structurali din zidărie se vor executa cu:

- zidărie de cărămidă cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. în ziduri având grosimea de 45 cm. – (STAS 5185/2-86) marca C125 calitatea I;

- cărămizi pline (STAS 457-86) având dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor obligatoriu conform proiectului – marca C125 calitatea I (pentru coşurile de fum);

La execuţia lucrărilor de zidărie se vor respecta prevederile “Instrucţiunilor tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, Indicativ C.17/1982.
De asemenea este obligatoriu ca dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor şi marca mortarului de zidărie să fie conform celor indicate în proiect.
Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie de cărămidă sunt cele arătate în STAS 10109/1 – 1982 şi în “Normativ pentru verificarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” Indicativ C.56/1985.
La execuţia lucrărilor de zidărie se vor respecta prevederile din “Norme republicane de protecţie a muncii” aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 inclusiv modificările aprobate cu Ordinele 110/1977 şi 39/1977. Vor fi de asemenea avute în vedere Normele generale P.S.I. la proiectarea şi realizarea construcţiilor aprobate prin D. 290/16.08.1977.

1.1. Executarea lucrărilor de zidărie

Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din P2-85, C56-85 şi STAS 10109/1-82. Toate materialele care intră în compoziţia unei structuri din zidărie nu pot fi puse în operă decît:
- după verificarea certificatelor de calitate care să ateste că sunt cele corespunzătoare normelor respective;
- după ce s-au executat la locul de punere în operă încercările prevăzute în prescripţiile tehnice respective;
- după verificarea fişei de transport a betonului şi mortarului din datele căruia să rezulte că betonul şi mortarul sunt corespunzătoare calităţilor prevăzute în proiect şi în prescripţiile tehnice.
- mortar (STAS 1030-85 şi instrucţiuni tehnice C17-82) având marca conform proiectului – M100Z la coşurile de fum şi M25Z la celelalte (fără var), iar marca minimă a cimentului pentru mortarul utilizat la coşurile de fum P300 sau M400.

Consistenţa mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale de 7-8 cm.
Cărămizile, înainte de punerea lor în lucru, se vor uda bine cu apă.
Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent.
Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm cu abaterile prevăzute în tabelul 8,5.
Rosturile orizontale şi verticale se umplu cu mortar pe toată grosimea zidăriei, mai puţin de 10-15 mm la faţa zidăriei care urmează a se tencui, pentru a se asigura o bună aderenţă a tencuielii.
Întreruperea execuţiei zidăriei se face numai în trepte.
Armătura-carcasă în stîlpişori se va monta înainte de executarea zidăriei.
Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu stîlpişorii, înglobîndu-le în mortar marca M50, obţinut când este cazul prin îmbogăţirea locală a mortarului ciment.
Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o adâncime de cca 20mm pentru realizarea unei legături cât mai bune cu betonul din stâlpişori.
Turnarea betonului în stâlpişori se face în straturi cu înălţimea de cca 1,00 m., după udarea prealabilă a zidăriei şi a cofrajului.
Îndesarea betonului se face cu vergele, se interzice folosirea în acest scop a vibratorului sau baterea cofrajelor.
Ghermelele necesare se vor zidi de o parte şi de alta a golurilor după ce vor fi imprimate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori într-o baie de bitum fierbinte.
Abateri admisibile STAS 10109/1-82

Nr.
Crt. Denumire element Abateri limită ( mm.)
0 1 2
1 La dimensiunile pereţilor – la grosimea de execuţie a pereţilor din cărămidă şi blocuri ceramice

de 14 cm. +4
-6

de 24 cm. +6
-8

> 24 cm. +10
-10
2
La goluri pentru pereţi din cărămidă şi din blocuri ceramice

pentru goluri 100 cm. +20
-10
3 La dimensiunile în plan ale încăperilor

cu latura încăperii 300 cm. +20
-20
4
La dimensiunile parţiale în plan (şpaleţi) +10
-10
5
La dimensiunile în plan ale întregii clădiri +50
-50
6
La dimensiunile pe verticală pentru pereţi din cărămidă şi blocuri ceramice

Pentru un nivel +20
-20

Pentru întreaga construcţie +50
-50
7 La dimensiunile rosturilor dintre cărămizi şi blocuri
rosturi orizontale +5
-2
rosturi verticale +5
-2
8 La suprafeţe şi muchii
la planeitatea suprafeţelor 3mm. / m.

la rectilinitatea muchiilor 2 mm.
(cel mult 20 mm. pelungimea neîntreruptă a muchiei peretelui)
la verticalitatea neîntreruptă a muchiilor şi suprafeţelor 3mm. / m.
(cel mult 6 mm. pe nivel; cel mult 30 mm. pe întreaga înălţime)
9 Abateri faţă de orizontală a suprafeţelor superioare ale fiecărui rînd de cărămizi sau blocuri
pentru pereţi din cărămidă şi blocuri ceramice 2 mm.
(cel mult, pe toată lungimea neîntreruptă a peretului)
10 La coaxialitatea pereţilor suprapuşi

dezaxarea de la un nivel la următorul +10
( cel mult 30 mm., dezaxarea maximă cumulată pe mai multe niveluri)
11 La rosturile de dilataţie tasate şi antiseismice

la lăţimea rostului +20
-10

la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm. / m.
(cel mult 20 mm. pentru întreaga înălţime)

Un caz special îl constituie zidăria din cărămidă presată plină format 240x115x63 mm. în ziduri de 12,5 cm. (protecţia hidroizolaţiei şi soclul din cărămidă aparentă pe înălţimea demisolului). În această zonă, elevaţia fundaţiei este hidroizolată vertical până la cotele trotuarelor, iar suprafaţa rămasă deasupra (până la cota -0,15 m.) va fi pregătită ca pentru lucrările de placaje din cărămidă executate la faţade: se va executa un ancoraj pentru plasa sudată de care urmează a fi prinsă zidăria din cărămidă plină pentru a-i asigura aderenţa în timp la stratul suport.

Reguli şi metode de verificare a calităţii zidăriei

Se vor efectua verificări atât în timpul execuţiei cît şi după terminarea lor privind corespondenţa lucrărilor cu documentaţia tehnică care a stat la baza execuţiei lucrării, precum şi calitatea lucrărilor executate.
Verificarea dimensiunilor şi a calităţii materialelor se face conform condiţiilor din standarde / prevederi legale în vigoare, pentru fiecare material utilizat.
Cărămizile, cimentul (mortarul) sunt cele prevăzute în documentaţia tehnică; trebuie însoţite de certificate de calitate. În caz contrar, ele nu sunt puse în operă decât după verificarea calităţii prin încercări de laborator.
Verificarea calităţii procentuale de fracţiuni de cărămidă se face prin examinarea vizuală în timpul execuţiei astfel ca procentul de fracţiuni de cărămidă să nu depăşească 15% din numărul de cărămizi pe ansamblu lucrării.
Verificarea grosimii pereţilor netencuiţi se face luîndu-se media a trei măsurători, cu precizie de 1mm., efectuate între două dreptare aşezate pe feţele pereţilor.
Dacă la examinarea vizuală se observă neuniformităţi mari între grosimea diferitelor rosturi, se va proceda şi la verificarea grosimii fiecăruia.
Verificarea se face cu o riglă sau ruletă metalică cu gradaţie milimetrică.
Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuală.
Verificarea tasării corecte a zidăriei şi a legăturilor la colţuri, ramificaţii şi încrucişări de pereţi se face în cursul execuţiei, prin examinarea vizuală înainte de aplicarea tencuielii consemnîndu-se rezultatele verificării în documentele de şantier.
Verificarea orizontalităţii suprafeţelor superioare ale rândurilor de cărămizi sau blocuri se face cu ajutorul nivelei şi a dreptarului.
Verificarea planeităţii suprafeţelor şi a rectilinităţii muchiilor se face prin aplicarea pe suprafaţa peretelui sau în lungul muchiilor a unui dreptar de minim 2m lungime şi prin măsurarea unghiului dintre acest dreptar şi suprafaţa peretelui sau muchiei cu o precizie de 1mm.
Verificarea verticalităţii suprafeţelor şi muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate în mm. cu o lungime de 2,0 m. şi a firului cu plumb corespunzătoare înălţimii nivelului.
Verificarea dimensiunilor încăperilor, a construcţiei în ansamblu şi a mărimii golurilor pentru uşi, ferestre etc se face prin măsurători directe efectuate cu metrul sau ruleta.
Verificările:
- Coaxialităţii stâlpişorilor şi pereţilor;
- Legăturii pereţilor prin intermediul planşeelor, centurilor;
- Legăturii dintre pereţii de umplutură şi elementele de rezistenţă;
- Lucrări de izolaţii legate de executarea de zidărie se vor face după caz vizual sau prin măsurători directe, în timpul execuţiei lucrărilor, rezultatele consemnându-se în documentele de şantier.

Normativele privind proiectarea şi executarea lucrărilor de zidărie şi pereţi:

P.2/1985 -”Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de zidărie”

STAS 10109/1-1982 -”Lucrări de zidărie, calcul şi alcătuirea elementelor”

C.17/1982 -”Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”

STAS 5185/2-1986 -”Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale”

STAS 6793/1986 -”Coşuri şi canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale”

Ordin M.C.Ind. nr. 1233/D/80 -”Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii – montaj”

D.290/1977 -”Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor”

C.56/1985 -”Norme pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”

C.14/1982 -’’Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare la lucrările de zidărie’’.

C.16/1984 -”Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”

P.104/94 -”Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi realizarea pereţilor şi acoperişurilor din elemente de beton celular autoclavizat”

STAS 1030/1985 -‘’Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială’’.

1.2. Executarea lucrărilor în piatră

1.2.1. Zidăria din piatră

Zidărie de piatră de talie, alcătuită din blocuri de formă regulată, (paralelipipedice sau cubice) având diferite grade de prelucrare, după prevederile proiectului (epure, detalii şi profile) şi destinaţia construcţiei la care se foloseşte.
După numărul feţelor finisate, pietrele sunt prelucrate pe patru (feţele laterale), cinci (feţele laterale plus faţa văzută) sau şase feţe, având muchiile vii şi întregi, lipsite de orice crăpături. Pe feţele laterale pietrele sunt lucrate cu dalta cu vârf (şpiţul) şi cu ciocanul dinţat (buciarda groasă), iar faţa văzută poate fi lucrată din gros, în bosaje, şpiţuită, buciardată cu buciarda groasă sau fină, sau cu dalta şi apoi şlefuită, lustruită etc.
Raportul dintre lungime şi înălţime (una va fi cel puţin de 700 mm.) se ia în raport cu rezistenţa rocii şi nu trebuie să depăşească următoarele limite: 5 pentru granit, 4 pentru marmură şi 2 pentru gresii şi calcare tari.
În general, volumul variabil al acestor pietre ( deci şi greutatea lor) este prea mare pentru a putea fi manipulate de un singur om, aşa că aşezarea lor în lucrare se face, de obicei, mecanic.

1.2.2. Montarea scărilor

Montarea treptelor exterioare masive se poate face direct pe pământ fără cofraj, pe o fundaţie de beton slab armat, pe o zidărie de cărămidă sau de piatră brută. În acest caz, trebuie avut în vedere la executarea fundaţiei eventualele tasări. Suprafaţa tălpii se nivelează astfel încât stratul de mortar de dedesubt să aibă în medie o grosime de cca 20 mm.
La montare, după trasarea şi verificarea nivelurilor, se aşează atent, la cotă, prima treaptă, se aşează apoi ultima treaptă de sus la nivelul pardoselii superioare şi prin tăieturi, se marchează pe o şipcă locurile unde vârfurile ciubucelor ating muchiile din faţă ale treptelor. Se fixează apoi şipca pe cele două trepte şi se începe montarea de jos în sus.
Când ciubucele nu ajung la semn pe orizontală, se ciopleşte partea din spate a treptei, iar dacă ciubucul se găseşte mai sus de semn, se cioplesc falţurile, până când treptele ajung la locul lor.
La această ajustare trebuie avută însă atenţie să se păstreze orizontalitatea, lăţimea şi înălţimea treptei. Treptele exterioare care se execută din plăci, au grosimea plăcii variabilă de la 60 la 100 mm.
Treptele scărilor interioare se execută, aproape în exclusivitate, din plăci, fie pe scări din trepte de beton armat, fie pe planşee de beton armat în pantă, cu turnare ulterioară de beton în golul dintre contratreaptă şi partea din spate a treptei.
Grosimea plăcii treptei este de minimum 30 mm. Ciubucul treptei este, de obicei, de 20 -30 mm şi poate fi executat simplu, profilat, sau cu o fâşie în adaos de cca 80 -100 mm. lăţime. Execuţia montajului treptelor decurge în felul următor:
- se face verificarea trasajului, a nivelurilor şi a pornirii primei trepte, după care treapta se aşează provizoriu;
- se întinde sfoara de la ciubucul primei trepte cu înclinarea rampei, sau se desenează pe vang, în mărime naturală, profilul treptelor, sau se folosesc şabloanele pregătite dinainte, care se aşează pe margini şi se fixează cu capetele pe podestele de sus şi de jos ale acesteia;
- se aşează prima treaptă, se potrivesc şi se rafilează pe uscat muchiile – dacă este necesar – şi apoi se fixează contratreapta cu ajutorul tapelor de ipsos, a scoabelor şi a penelor de distanţare din lemn;
- se toarnă mortar între spatele contratreptei şi treapta de beton sau, în cazul planşeului de beton armat înclinat, se toarnă beton până la nivelul orizontal al muchiei superioare a contratreptei;
- se spală şi se udă partea din spate a treptei şi treapta de beton, se întinde mortarul de ciment şi montează definitiv treapta;
- se ajustează şi se potriveşte plinta care poate fi continuă sau în trepte;
- se fixează plinta cu ajutorul tapelor de ipsos, după ce s-a cioplit zidăria pentru crearea unui spaţiu suficient turnării mortarului;
- se toarnă mortarul de ciment în golul dintre zidărie şi spatele plintei;
- se căptuşeşte cu scânduri întreaga scară, până la terminarea construcţiei, pentru a o feri de spargeri, murdărie sau pătare. În loc de scânduri treptele se pot acoperi cu hârtie peste care se toarnă un strat gros de circa 20-30 mm de ipsos. Ipsosul se toarnă până la circa 50 mm de plinte pentru a nu intra în rosturile dintre acestea şi trepte, de unde poate fi îndepărtat.

1.3. Executarea pereţilor despărţitori uşori din gips-caton tip KNAUF sau RIGIPS

Pereţii despărţitori uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton sunt pereţi interiori despărţitori neportanţi care se montează pe şantier.
Funcţiunile de rezistenţă şi fizica construcţiilor rezultă din conlucrarea scheletului din profile de tablă de oţel cu placarea din plăci de ipsos carton şi straturile izolatoare pozate funcţie de necesităţi.
Suplimentar pot suporta şi încărcările obiectelor agăţate.

1.3.1. Domenii de aplicare

Pereţii despărţitori uşori se folosesc în amenajări interioare la clădirile civile (inclusiv încăperi umede). Nu se vor utiliza în spaţii tehnologice umede, în aer liber sau în spaţii cu temperaturi înalte.

1.3.2. Construcţia pereţilor – montajul

- Operaţia de montaj începe cu măsurarea şi trasarea pe planşeul portant al axelor pereţilor, a schelelor autoportante, a uşilor şi a altor deschideri. După aceasta, operaţiunea se continuă pe pereţi sau tavane.
- Fixarea de suprafeţele suport a profilelor de contur. La tavan şi la pardoseli se utilizează profile de contur tip UW, iar la racordurile laterale ale pereţilor se folosesc profile de schelet tip CW.
Înainte de începerea montării pe aceste profile se lipesc benzi de etanşare sau se ataşează alte materiale de etanşare adecvate.
Planşeele de rezistenţă, care prezintă denivelări mari vor fi egalizate înaintea montării profilelor.

- Se introduc profilele CW în profilele de contur.
Profilele verticale ale scheletului trebuie să pătrundă cel puţin 15 mm. şi trebuie să prezinte la partea superioară o toleranţă de circa 1cm.

- Se începe montarea plăcilor din ipsos carton pe una din feţele peretelui. Prima placă din ipsos carton se pozează parţial pe schelet şi se fixează cu ajutorul nivelei cu bulă de aer. În continuare placa este fixată de scheletul suport cu ajutorul şuruburilor cu montaj rapid în aşa fel încît să nu existe tensionări. Următoarele plăci se montează în acelaşi mod. Distanţa de la scheletul de susţinere la elementele de completare din zona de capăt a peretelui nu trebuie să depăşească 62,5 cm., iar în cazul realizării izolaţiei acustice, această distanţă nu trebuie să fie mai mică de 50 cm. În cazul placării duble, al doilea rând de plăci va fi înşurubat după primul rând, prin decalarea îmbinărilor.
La racordările glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea superioară, plăcile nu vor fi înşurubate.

- După montarea instalaţiilor, în spaţiul gol din perete se va aşeza, îndesa şi asigura contra alunecării, stratul de vată minerală necesar.
Grosimea normală a izolaţiei nu trebuie să fie mai mare ca spaţiul gol din perete şi nu trebuie micşorată sub dimensiunea necesară din condiţiile de fizica construcţiilor, prin instalaţii suplimentare.

- În continuare se plachează a doua faţă a peretelui.
Îmbinările plăcilor sunt deplasate faţă de poziţia îmbinărilor de pe partea opusă.
La pereţii înalţi unde la îmbinarea plăcilor sunt necesare profile orizontale acestea vor fi decalate, în caz contrar reducându-se stabilitatea peretelui.

- Dacă se montează uşi este necesară montarea de profile suplimentare de o parte şi de alta a uşii. Aceste profile se montează pe întreaga înălţime a pereţilor şi se fixează foarte strâns de profilul de contur UW inferior şi superior.
Prin pătrunderea unul într-altul profilele CW pot suporta o greutate de 25 kg. a canatului uşii la o înălţime de 2,80 pentru începere precum şi greutăţi ale canatului de uşă până la 60 kg.

- Şpăcluirea plăcilor din ipsos carton poate demara numai după consumarea tuturor tensiunilor reunificative, cum sunt de exemplu cele din acţiunea umidităţii sau a temperaturii.
Se presupune o temperatură a incintei de montaj şi a construcţiei de cel puţin 5C.
Umidităţi exagerate ale aerului (în comparaţie cu condiţiile de utilizare ulterioare) în timpul şpăcluirii, precum şi deshidratarea rapidă sau încălzirea în timpul uscării pot duce la formarea de fisuri. În cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hârtie sau din împâslitură din fibră de sticlă este posibilă şi şpăcluirea cu umplutură pentru rosturi.

1.3.3. Tratamentul suprafeţelor

Plăcile de gips–carton sunt compatibile cu aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul încăperilor cum ar fi: lacuri şi vopsele de dispersie, aplicări de tapete, plăcuţe, straturi textile şi altele asemănătoare. Nu este indicată folosirea coloranţilor pe bază de silicaţi sau var.
Pentru aplicarea ulterioară a unor straturi de tencuială suplimentară sau răşini artificiale sunt necesare tratamente preliminare cum sunt aplicarea de punţi de lipire sau aplicarea de grunduri.

1.3.4. Verificarea pe faze a lucrărilor

Verificarea calităţii lucrărilor se face la fiecare fază în parte:
- verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
- verificarea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;
- verificarea prinderii plăcilor de gips carton şi a planeităţii generale;
- şpăcluirea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;
- verificarea durităţii muchiilor.

1.4. Lucrări de realizare tavane false din KNAUF GKF

Tavanele realizate cu placi KNAUF GKF se fixează cu şuruburi cu montaj rapid, TN35, pe un schelet metalic, având rigle portante montate la o distanţă de 500 mm. şi rigle de montaj cu interax de 400 mm.
Placile GKF se dispun transversal faţă de riglele de montaj. Îmbinarea muchiilor vizibile se decalează cu cel putin 400 mm., apoi se dispun pe rigle şi se rostuiesc muchiile vizibile.
Fixarea plăcilor GKF se începe în milocul plăcilor, sau în colţul plăcii pentru a se evita suprapunerile. În timpul fixării, plăcile se presează bine pe scheletul suport. Mijlocul de prindere este şurbul cu montaj rapid TN35, iar distanţa de fixare a şuruburilor este de 170 mm. În cazul placărilor multistrat, la fixarea primului start se permite alegerea unei distanţe de trei ori mai mare, dar până la 500 mm. cu condiţia ca al doilea strat să fie montat în aceeaşi zi.
Tavanele de gips carton vor fi zugrăvite cu var lavabil alb.

CAP.2. TÂMPLĂRIE DIN LEMN, METALICĂ, GEAMURI ŞI LUCRĂRI DE TINICHIGERIE APARENTĂ

2.1. Domeniul de aplicare

Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de tâmplărie (uşi şi ferestre) geamuri aferente tâmplăriei şi lucrărilor de tinichigerie (glafuri).

Tamplăria interioară a acestui obiectiv este din din lemn.

Tâmplăria exterioară propusă este din lemn stratificat. Această tâmplăria este prevazută cu geam termopan, asigurând o bună izolare termică şi fonică (1,7 W / m2 K; 32 dB) şi sisteme de patru rânduri de garnituri de cauciuc.

Feroneria inclusă este de înaltă fiabilitate.
Măsurătorile, proiectarea, transportul şi montarea sunt gratuite şi asigurate de către firma furnizoare.

2.2. Tâmplărie din lemn şi metalică

2.2.1. Prevederi comune

Verificarea produselor de tâmplărie (lemn sau metal) se face la primirea pe şantier a ambelor categorii în tot timpul punerii în operă (montării) precum şi la recepţie.

2.2.2. Tâmplăria din lemn şi metal

Tâmplăria din lemn şi metal care soseşte pe şantier şi în fabrică gata confecţionată, trebuie verificată de către conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul:

- existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate;
- corespondenţei cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs;
- existenţei şi calităţii accesoriilor de prindere, manevrare etc.

2.2.3. La punerea în operă se verifică dacă în urma depozitării şi manipulării, tâmplăria nu a fost deteriorată. Eventualele deteriorări se vor remedia înainte de montare. Verificarea pe parcursul montării va fi executată de către conductorul tehnic al lucrării.

2.2.4. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se face conform regulamentelor în vigoare şi se referă la corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abaterile admisibile prevăzute mai jos.

2.2.5. Verificarea pe faze se referă la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va face pentru fiecare tronson în parte încheindu-se “PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE”, acestea înscriindu-se în registru respectiv.

2.2.6. La recepţia preliminară a întregului obiect, comisia de recepţie va verifica lucrările de tâmplărie urmărind:

- examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de lucrări;
- examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaje;
- se va avea în vedere ca tâmplăria să îndeplinească perfect funcţia pentru care a fost prevăzută.

2.3. Prevederi specifice

2.3.1. Verificări la tâmplăria de lemn

La tâmplăria din lemn se va verifică:
a. existenţa şi calitatea accesorilor metalice:
b. verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor ( nu se admit abateri mai mari de 1 mm./m.);
c. între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3 până la 8 mm.;
d. încastrarea tocului să fie făcută în pereţii existenţi prin ghermele, dibluri, pene, cuie, şuruburi sau praznuri, astfel ca tocul să nu aibă nici un fel de joc;
e. abaterile de planeitate a foilor de uşi sau a cercevelelor mai lungi de 1.500 mm. trebuie să fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;
f. potrivirea (luftul) corectă a foilor de uşi pe toată lungimea falţului respectiv, nu trebuie să depăşească 2 milimetri;
g. între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm.;
h. glafurile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă de pardoseala camerei;
i. existenţa pieselor auxiliare (vasernase, pazii de tablă) la ferestre (pentru îndepărtarea apelor de ploaie) este obligatorie;
j. accesorile metalice trebuie să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;
k. balamalele, drucărele, să fie montate la înălţime constantă (pentru fiecare în parte) de la pardoseală;
l. lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri, trebuie protejate prin plăcuţe metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
m. deschiderea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu uşurinţă; ele nu trebuie să fie blocate în urma vopsirii;
n. verificarea calităţii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII.

2.3.2. Verificări la tâmplăria metalică

La tâmplăria metalică se va verifica:
a. corespondenţa cu proiectul şi a detaliilor respective;
b. asamblarea elementelor componente prin suduri polisate (nu se admit cordoane de suduri neuniforme, cu scurgeri de material sau găuri produse prin arderea pieselor);
c. prinderea tâmplăriei de zidărie, diafragme, stâlpi de beton, sau prin sudarea şi de praznuri sau plăcuţe metalice (conform proiectului);
d. grunduirea cu miniu de plumb să fie realizată uniform pe toate feţele, inclusiv pe cordoanele de sudură;
e. modul în care s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc;
f. verificarea calităţii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII.

• Tipul de geam utilzat
Se va utiliza la exterior geam termopan executat în următoarea structură pornind dinspre interior:
- geam joasă emisie 4 mm.;
- cameră de aer 12-15 mm.;
- geam float reflectorizant 6 mm.
La interior grosimea geamului se va fixa de către executant cu respectarea caracteristicilor fizico – mecanice normate în raport cu dimensiunile ochiurilor fixe şi mobile din tabelul de tâmplărie.
Având în vedere exigenţele impuse de plastica de faţadă, la fixarea de către ofertant a tipurilor de profile, precum şi a culorii tâmplăriei şi a sticlei, se va consulta în mod obligatoriu şi proiectantul general.
Se vor prezenta agremente tehnice pentru tâmplărie şi pentru geamuri.

2.4. Geamuri

Prevederile de la capitolul geamuri se referă la controlul calităţii şi recepţiei lucrărilor de geamuri montate la uşi şi ferestre.

2.5.1. Verificarea materialelor aduse pe şantier şi în fabrică se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării şi se referă la dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute în documentaţia de execuţie.

Materialele nu vor fi puse în lucrare dacă nu sunt însoţite de certificatele de calitate.
De asemenea, nu se vor pune în lucru geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.

2.5.2. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării pe tot timpul execuţiei.

2.5.3. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se efectuează conform instrucţiunilor în vigoare şi se referă la corespondenţa cu tipurile şi dimensiunile din proiect, la condiţiile de calitate şi la încadrarea în abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz în parte şi precizate în cataloagele de detalii tip sau în desenele de execuţie.

2.5.4. Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucrări de geamuri şi pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRĂRI, care se înscriu în registrul respectiv.

2.5.5. Verificarea lucrărilor de geamuri la recepţia preliminară a întregului obiect se va face de către COMISIA DE RECEPŢIE prin:

- examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;
- examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj:

2.5.6. La geamurile cu chit obişnuit sau cu chit cu miniu de plumb se controlează vizual dacă cordonul de chit nu prezintă crăpături, discontinuităţi, grosimi variabile sau porţiuni desprinse.

Nu se admite să se vadă capetele ţintelor sau ştifturilor.
Se controlează dacă îmbinarea chitului la colţuri este corect executată.

2.5.7. Se controlează dacă s-a întins patul de chit pe falţul grunduit al tâmplăriei din lemn, respectiv pelicula de vopsea de miniu de plumb şi patul de acelaşi chit la tâmplăria metalică, zgâriindu-se în acest scop vopseaua la câteva geamuri.

- Dacă nu se poate stabili precis existenţa patului de chit, se scoate un ochi de geam, operaţia repetându-se dacă rezultatul este negativ, până la edificarea organului de verificare.

2.5.8. Pentru a controla aderanţa cordonului de chit, se va încerca cu ajutorul unui şpaclu desprinderea lui. Un chit bun şi bine plasat aderă de geam şi falţ atât de puternic, încât nu se poate îndepărta decât prin tăiere cu dalta.

- Etanşarea cordonului de chit se controlează prin scoaterea unei cercevele şi aşezarea într-o poziţie oblică, după care se toarnă apă pe geam. Nu se admite pătrunderea apei prin stratul de chit.

2.5.9. Controlarea ţintelor de fixare a geamurilor la tâmplăria din lemn, respectiv a ştifturilor de sârmă de oţel la tâmplăria metalică se face prin sondaj, scoţându-se chitul la câteva cercevele sau foi de uşi, numărul sondajelor depinzând de volumul lucrării şi de rezultatele obţinute la primele încercări.

2.5.10. Jocul de 1…2 milimetri între geam şi falţ se va controla cu ocazia scoaterii pentru verificarea ţintelor sau ştifturilor precum şi a aderenţei cordonului de chit.
Normative privind proiectarea şi executarea lucrărilor de tâmplărie şi montare a geamurilor:
C.199/1979: “Instrucţiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplăriei de lemn”.
STAS 465/1991: “Feretre şi uşi de balcon din lemn pentru construcţii”.
STAS 466/1992: “Uşi din lemn pentru construcţii civile”.
STAS 5333/1993: ”Ferestre şi uşi de balcon, uşi interioare şi exterioare din lemn pentru construcţii”.
Formate şi alcătuiri
STAS 799/1988: ”Ferestre şi uşi din lemn.Condiţii tehnice generale.”
STAS 9317/4,2/1987:”Tâmplărie pentru construcţii. Metode de verificare a calităţii”.
C.47/1986: ”Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor prduse din sticlă în construcţii”.
STAS 853/1980: ”Geamuri trase”.
STAS 3230/1984: ”Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre”.

CAP.3. PARDOSELI

Prevederile prezente la acest capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate la construcţii cu piatră naturală şi artificială, parchet, plăci şi covoare din materiale sintetice (plastice), mochete.
Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului şi a “Normativului pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor “ C35-82.
Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată perioada lucrării.
Executarea fiecărui strat component se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea că acesta a fost bine făcut. Stratul suport al pardoselii trebuie să fie pregătit prin curăţarea şi spălarea lui cu apă, pentru îndepărtarea prafului, impurităţilor sau resturilor de tencuială.
Stratul suport pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor normativelor specifice.

Se vor executa pardoseli din parchet de lemn masiv, cu lamba şi uluc, din stejar în încăperile specificate pe planşele de arhitectură.
La pardoselile din parchet se vor verifica:
- dimensiunile pieselor de parchet, abaterile admisibile fiind conform prevederilor din STAS 228/1-80;
- umiditatea stratului suport din beton, maximul admis fiind 3%;
-menţinerea climatului din încăperi la o temperatură de +50 C şi umiditatea relativă a aerului de maximum 65%;
-planitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3 mm., în cazul planeităţii suprafeţei şi de ± 2 mm. / m în cazul orizontalităţii pardoselii;
-montarea la acelaşi nivel a lamelor alăturate;
-mărimea rosturilor dintre lamele: în câteva puncte izolate, lăţimea maximă admisă a rosturilor este de 0,5 mm.
-calitatea rândeluirii (nu se admit asperităţi la palpare);
-fixarea lamelelor;
-existenţa rosturilor lângă pereţi.

Se vor executa pardoseli din gresie în încăperile specificate pe planşele de arhitectură.
La pardoselile din gresie se vor respecta recomandările din cap. 5 – Placaje.

3.1. Prevederi comune

3.1.1. Nici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective.

3.1.2. O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex. canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.

3.1.3. Toate materialele, semifabricate şi prefabricate ce intră în componenţa unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării, că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
- s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer – încercările de calitate.
Betoanele şi mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.

3.1.4. Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

- aspectul şi starea generală;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, panta)
- fixarea îmbrăcăminţii pe suport;
- rosturile;
- racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii;
- corespondenţa cu proiectul.

3.2. Verificarea pe parcursul lucrărilor

a. O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex. canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.
b. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:
- s-a verificat de către conductorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer – încercările de calitate.
Betoanele şi mortarele provenite de la instalaţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie;
c. La pardoseli din piatră artificială, executate în suprafeţe continui, verificarea se face conform STAS 2560/1 – 74 ( ciment sclivist, beton mozaic turnat):
- aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţe verticale;
- planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde cu săgeata maximă de ± 2 mm.
- pantele – dacă sunt prevăzute în proiect (abaterea maxim admisă este de ± 2,5 mm./m şi numai în porţiuni izolate);
- aderenţa la stratul suport se verufică prin ciocănirea cu ciocanul de zidar:
La pardoseli executate din piatră artificială sau nearsă din elemente prefabricate (dale din beton, dale din beton mozaicat, gresie) verificarea se execută conform STAS 2560/1 – 74 şi STAS 2560/2 – 75;
- planeitate şi pante;
- denivelări între 2 elemente prefabricate alăturate;
- aderenţa la stratul suport (prin ciocănire cu ciocanul de zidar);
- mărirea rosturilor.
(La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.)

3.2.1. Verificări la pardoseli din parchet
- dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform prevederilor STAS 228-69 şi STAS 6772-71;
- umiditatea stratului de nisip, mortar de ciment sau de beton;
- menţinerea climatului din încăperi la temperatura de minimum 5ºC şi umiditatea relativă a aerului de maximum 65%;
- planeitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3 mm. în cazul planeităţii suprafeţei şi de maximum ± 2 mm./m. în cazul orizontalităţii pardoselii;
- montarea la acelaşi nivel a lamelelor sau panourilor alăturate;
- mărimea rosturilor dintre lamele sau panouri poate fi de maximum 0,5 mm.;
- calitatea rânduelii (nu se admit abateri la palpare);
- fixarea lamelelor pe suport: în cazul lipirii cu adeziv se execută proba prin ciocănire uşoară cu ciocan de zidar, sunetul trebuie să fie “plin”;
- existenţa rostului de lângă pereţi.

3.3. Verificarea la faza de lucrări

La fazele de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării:
- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;
- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecvenţă de 1/4 din aceea prescrisă pentru verificările pe pearcurs.
Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procesele verbale conform instrucţiunilor respective.

3.4. Verificări la recepţia preliminară a obiectului

La recepţia preliminară a obiectului se efectuează:
- examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;
- verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minim o verificare la 200 m2. Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de 1/4 din cea prescrisă pentru închiderea fazelor de lucrări.

3.5. Normative privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe:

C.35/1982 – “Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor”;
STAS 3430/1982 – “Pardoseli. Clasificare”;
C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
C 56/1985 – “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”;
STAS 7055/1984 – “Ciment Portland alb”;
STAS 1134/1971 – “Piatră de mozaic”;
STAS 388/1980 – “Lianţi hidraulici “Ciment Portland””.

CAP.4. TENCUIELI

4.1. Domeniul de aplicare

Prevederile prezentului capitol se referă la toate tencuielile elementelor de construcţie, având rol de finisare şi de protecţie şi executate cu montare de orice tip. În acest capitol intră şi tratamentele subţiri cu grosimi începând de la 1 mm.
Suprafeţele cu zidărie, suprafeţele ce reprezintă faţa văzută a grinzilor şi stâlpilor se vor aduce la o suprafaţă plană prin tencuire.
Pentru aceasta se execută o tencuire de 1,5 – 2 cm. cu M 25T. Suprafaţa tencuită va trebui să respecte reglementările de calitate conform C 56-85 caietul IX.
Astfel suprafeţele nu trebuie să prezinte crăpături, neplaneităţi mai mari decât cele admisibile, trebuie să adere la stratul de zidărie sau beton, pe care se aplică. Nu se admit umflături, crăpături, denivelări până la maximum 3 mm., neplaneităţi peste 2 mm. Această tehnologie nu se referă la zonele de ancadramente, decoraţii pentru care se prevăd tehnologii speciale.
Pentru prepararea mortarelor se va ţine cont de Instrucţiunile tehnice din C 17-82.
Preioada maximă de utilizare a mortarelor va fi cea normată şi anume de până la 2 h. pentru grund şi de 1h. pentru glet.
Dată fiind importanţa lucrării, nu se vor executa tencuieli pe timp friguros, deci sub +5ºC.
De asemenea, dat fiind faptul că în acelaşi plan apar tencuieli pe beton şi pe zidărie este necesară montarea unei plase de rabiţ lipită de elementele de beton ţi depăşindu-le cu 15 – 20 cm. spre elementele de zidărie.

Realizarea diverselor profile decorative.
Se realizează montarea unui pilon general de rabiţ pentru execuţia grundului cu M 50T. Mortarul va fi livrat însoţit de elementele privind marca şi calitatea acestuia.
Prin acest grund se va executa o tencuială drişcuită cu ciment alb şi praf de piatră de culoare albă, drişcuită.
Tencuiala va respecta condiţiile de calitate conform C56-85.
Nu se admit abateri de la planeitate decât maxim 2mm./m. şi 20 mm. la toată înălţimea clădirii, sau 5 mm. pe înălţimea nivelului unu.
Verificările calităţii tencuielilor se vor realiza la finalizarea fiecărei suprafeţe plane de faţadă şi cel puţin câte una la fiecare 100 m2.

4.2. Prevederi comune

4.2.1. Tencuielile fiind lucrări destinate de cele mai multe ori să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, după terminarea întregului obiect:

4.2.2. Verificarea calităţii suportului pe care se aplică tencuiala se face în cadrul verificării – executării acestui suport. Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste suporţi ce nu au fost recepţionaţi conform instrucţiunilor specifice.

4.2.3. Înainte de execuţia tencuielilor este necesar de a verifica dacă nu au fost recepţionate toate lucrările destinate de a le proteja sau lucrări care prin execuţie ulterioară ar provoca deterioarea tencuielilor (învelitori, planşee, balcoane, conducte de instalaţii, tâmplărie pe toc). Se va verifica dacă odată cu execuţia suporţilor au fost montate toate piesele necesare fiecărei tâmplării sau instalaţii (ghermele, praznuri, suporţi, colţare, etc).

4.2.4. Materialele nu pot fi introduse în lucrare decât dacă s-a verificat în prealabil de către conductorul tehnic al lucrării că acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele respective.

4.2.5. Pe parcursul lucrării este necesar a se verifica dacă se respectă tehnologia de execuţie, utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului precum şi aplicarea straturilor succesive fără depăşiri de grosimi maxime. Se vor lua măsuri împotriva uscării prea rapide (vânt, însorire), spălări de ploaie sau îngheţuri.

4.2.6. Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului tehnic al lucrării în termen de 48 de ore de la încercare. În toate cazurile în care rezultatul încercării este sub 75% din marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul lucrării pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată. Aceste cazuri se înscriu în registru de procese verbale de lucrări ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară; această comisie va hotărî definitiv asupra acceptării tencuielii respective.

4.3. Verificarea pe faze de lucrări a tencuielilor

Se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în parte:
a. rezistenţa mortarului;
b. numărul de straturi ce se aplică şi grosimile respective;
c. aderenţa la suport între două straturi;
d. planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor;
e. dimensiunea, calitatea şi poziţia elementelor decorative (solbancuri, brâie, cornişe).
Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se înscriu în registre de procese verbale de lucrări ascunse.

4.4. Verificări la terminarea unei faze de lucrări

Verificările se efectuează terminarea unei faze de lucrări, cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.
La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de min 1/3 din frecvenţa fazei precedente.

ABATERI ADMISE LA LUCRĂRI DE TENCULIELI
DENUMIREA DEFECTULUI TENCUIALA BRUTĂ TENCUIALA DRISCUITĂ TENCUIALA GLETUITĂ TENCUIALA FAŢADE
Umflături, ciupituri, împuşcături, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte sanitare.
Maxim una până la
4 cm2/1 m2. Nu se admit Nu se admit Nu se admit
Zgrunţuri mari (până la max. 3 mm.) băşici şi zgârieturi adânci, formate la drişcuire la stratul de acoperire Maxim două la 1 m2 Nu se admit Nu se admit Nu se admit
Neregularităţi ale suprafeţelor-verificale cu dreptarul de 2 m. lungime Nu se verifică Max. 2 neregularităţi în orice direcţie având adâncimea sau în lăţime de până la
2 mm. Max. 2 neregularităţi în orice direcţie având adâncimea sau sau în lăţime de până la 1 mm. Max. 3 mm./ neregularităţi în orice direcţie având adâncimea sau sau în lăţime de până la 3 mm.
Abateri de la verticală Minimum admis pentru elementul suport * La tencuieli interioare
max 1 mm./1 m. şi max. 30 mm./ toată înălţimea camerei;
* La tencuieli exterioare
max. 2 mm./ 1m. şi max. 20 mm. la toată înălţimea clădirii Până la
1 mm./1 m. şi max. 20 mm. pe toată înălţimea camerei. Max. 2mm./1m. şi max. 20mm. pe toată înălţimea clădirii
Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor Nu se verifică Max. 1 mm./1 m. şi max. 3 mm. de la o latură la alta. Până la 1 mm./m. şi max. 2 mm. într-o încăpere. Nu se verifică
Abateri faţă de orizontală sau verticală a unor elemente ca: intrânduri, ieşinduri, glafuri, pilaştri, muchii, brâie, cornişe, solbancuri, ancadramente Max. cele admise pentru elemente Până la
1 mm./1 m. şi max. 8 mm./elem. Până la
1 mm./1 m. şi max. 2 mm. pe toată lungimea sau înălţimea Până la
2 mm./1 m. şi max. 5 mm. pe înălţimea unui etaj.
Abateri faţă de rază la suprafeţe curbate Nu se verifică Până la 5 mm. Până la 5 mm. Până la 6 mm.

4.5. Normative privind executarea lucrărilor de tencuieli.

C 18/1983 – “Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.
C 17/1982 – “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”.
C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
STAS 1667/1976 – “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare”.
STAS 146/1980 – “Var pentrui construcţii”.

CAP.5. ZUGRĂVELI, VOPSITORII, TAPETE

5.1. Domeniul de aplicare

Prevederile din prezentul capitol se referă la lucrări de zugrăveli şi vopsitorii interioare şi exterioare ale clădirilor.

5.2. Prevederi comune

5.2.1. Zugrăvelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrări ascunse.

5.2.2. Verificarea calităţii suportului pe care se aplică zugrăvelile, vopsitoriile, se face în cadrul verificării executării acestui suport. (Tencuieli, zidării, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie, instalaţii). Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de zugrăveli, vopsitorii sau tapete, înainte ca suportul să fi fost verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul suport.

5.2.3. Verificarea calităţii zugrăvelilor, vopsitoriilor se face numai după uscarea lor completă şi are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în vederea efectuării remediilor şi eliminării posibilităţii ca aceste defecte să se repete în continuare.

5.2.4. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (învelitori, streşini) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare sau elemente de încălzire).

5.2.5. Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.

5.2.6. Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologică de execuţie, prevăzută în prescripţiile tehnice, utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate, precum şi aplicarea straturilor succesive în ordinea şi la intervalele de timp prescrise.

Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (vânt, însorire), spălări prin ploaie sau îngheţ.

5.2.7. Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări se fac cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.

La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de minimum 1/5 din frecvenţa precedentă.

5.3. Zugrăveli – verificări pe faze de lucrări

5.3.1. Prin examinarea vizuală se verifică următoarele:

- Corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile din proiect şi cu eventualele dispoziţii ulterioare;
- aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă ( culoare uniformă, fără pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr, urme de pensule sau bidinele);
Urmele de bidinea sunt admise numai dacă nu se văd de la distanţă de 1 m.
Nu se permit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţele stropite, stropii trebuie să fie uniform repartizaţi.

5.3.2. Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma de perete. O zugrăveală prin frecare nu trebuie să se ia pe palmă.

5.4. Vopsitorii

5.4.1. Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se face prin ciocănire a vopselei cu degetul în mai multe puncte.

5.4.2. Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:

a. Suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelaşi ton de culoare, aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostre stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la „perfect curat”, adică să nu prezinte straturi străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri – care pot genera desprinderea stratului aglomerării de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă sau urme de vopsea insuficient frecată la preparare.
b. La vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice (chituri şi şlefuire în prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (şilduri, drucăre, cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea.
c. Nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţe vopsite.
d. Înainte de vopsirea suprafeţelor de vopsit vor fi verificate dacă au fost pregătite corect prin curăţire, şlefuire, chituire a rosturilor, etc.
e. Se va examina vizual pe toate feţele dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele etc. sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este uniformă , fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte. Se va verifica, înainte de vopsire dacă suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire de rugină, mortar, etc.
Verificarea vopsitoriei feţelor „ nevăzute” ale ţevilor, radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi.
f. Separaţiile între zugrăveli şi vopsitorii, pe acelaşi perete, precum şi între zugrăveală şi tavane, trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii. Separaţiile trebuie să fie rectilinii şi orizontale.

5.5. Zugrăveli interioare cu var lavabil

5.5.1. Caracteristici generale

Varul lavabil pentru exterior pe bază de copolimeri vinilici cu aspect catifelat, are următoarele proprietăţi:
- acoperire foarte lungă;
- alb imaculat;
- lavabil;
- permeabilitate ridicată, ce permite peretelui să respire;
- dilatare optimă;
- aplicare uşoară.

5.5.2. Caracteristici tehnice

- aspectul peliculei: - gros opac;
- diluat: - apa;
- uscare la suprafaţă: - 5 -10 minute;
- uscare la atitudine: - 30 – 40 minute;
- uscare în profunzime: - 2 – 4 ore;
- al treilea strat: - 4 – 6 ore.

5.5.3. Modalităţi de aplicare

Varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunând o diluare a varului cu apă în proporţie de 15-20%.
Primul strat poate fi mai diluat pentru uşoara penetrare în porozitatea suportului.
Se amestecă cu grijă adăugând lent apa până vâscozitatea de aplicare este cea dorită.
Nu se aplică produsul la o temperatură mai mică de 5ºC. Instrumentele folosite trebuie spălate imediat după utilizare.

5.5.4. Etape indicate

- suprafeţele noi trebuie să fie bine uscate, fără praf şi impurităţi de orice fel, inclusiv ciment – măturat bine.
În toate cazurile un strat de fixator izolant pe bază de apă sau de troluient, creşte aderenţa, elimină praful şi reduce consumul de var.
- La suprafeţele văruite se îndepărtează vechea văruială prin raşchetare şi periere.
- Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat decât următoarele pentru a favoriza impregnarea suprafeţei.

5.6. Lucrări de placaje

5.6.1. Capitolul de faţă se referă la lucrările de placaj din cărămidă, executate la faţade şi la lucrările de placaje de faianţă executate la interiorul clădirilor de locuit (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).

5.6.2. Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar să se încheie procese-verbale de lucrări ascunse, ci numai pe faze de lucrări.

5.6.3. Lucrările de placaje vor începe după verificarea următoarelor:

- stratului suport pe care urmează a fi aplicate;
- existenţa tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul ( planşee, învelitori, atice, cornişe, balcoane);
- existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul (tâmplărie, ghermele, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii).
Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective, înainte de începerea montării placajelor.

5.6.4. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa lucrărilor de placare nu vor fi introduse în operă decât dacă în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele tehnice respective;
- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere în operă (dacă prescripţiile tehnice specifice sau proiectul le cer) încercări de calitate;
- mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
- execuţia ancorajului plasei sudate de care urmează a fi prins placajul exterior.

5.6.5. Lucrările de placare se verifică după:

- aspect şi stare generală;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- aderenţa placajului la stratul suport;
- rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor;
- corespondenţa cu proiectul;
- executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.

5.6.6. Verificarea pe faze de lucrări se face în cazul placajelor interioare pentru fiecare încăpere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de faţadă în parte şi se referă la următoarele obiective:

- rezistenţa mortarelor sau a pastelor de aplicare a plăcilor de placaj (determinată în cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor sau a pastelor respective);
- determinarea de straturi din structura placajelor şi grosimilor respective (determinată prin sondaje executate cel puţin la 100 m2)
- aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spatele plăcilor şi mortar (sau pastă adezivă)
- planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor ( bucată cu bucată)
- dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative care se plachează (solbancuri, brâie, cornişe, etc)
Abaterile admisibile pentru placaje sunt date în anexa A2.

5.6.7. La recepţia preliminară comisia de recepie va efectua aceleaşi verificări.

5.7. Indicaţii asupra placajelor exterioare

5.7.1. Verificări prin examinare vizuală

a. Corespondenţa elementelor profilate de placaj ale faţadei cu indicaţiile din proiect; la elementele continue, situate la acelaşi nivel (cornişe, brâie etc), liniile profilului trebuie să fie continue şi drepte, neadmiţându-se frânturi sau curburi (în conformitate cu proiectul de stereotomie);
b. Continuitatea rosturilor dintre plăcile placajelor în sensul că nu trebuie să existe frânturi sau curburi vizibile.
c. Rostuirea dintre plăcile de cărămizi, marmură sau granit cu mortar rezistent la intemperii.
d. Mărimea şi modul de umplere cu mortar a spaţiilor dintre marginile, suprafeţele placajelor şi solbancuri, tocuri de uşi, ancadramente, cornişe etc. Aceste spaţii nu trebuie să depăşească 10 mm. şi să fie bine umplute cu mortar rezistent la intemperii şi colorat după indicaţiile din proiect.
e. modul de ancorare a plăcilor de granit şi marmură de plasa sudată.

5.7.2. La placajele executate din cărămidă de placaj, plăci ceramice, granit sau plăci de marmură, planeitatea suprafeţei se verifică cu dreptar de 2 m. lungime, aşezat în orice direcţie pe suprafaţă. Abaterile admisibile în ceea ce priveşte planeitatea suprafeţelor sunt indicate în tabelul din anexa A2.

5.8. Indicaţii asupra placajelor interioare

În prezenta documentaţie s-au prevăzut placaje de faianţă şi gresie în grupurile sanitare, bucătării şi alte încăperi, conform documentaţiei tehnnice prezente.
Plăcile se vor livra la dimensiunile, calităţile şi caracteristicile prevăzute în STAS 233 -86.
Pereţii pe care vor fi aplicate plăcile de faianţă nu trebuie să fie tencuiţi, iar rosturile zidăriei trebuie să se cureţe bine pe o adâncime de cca. 1 cm., pentru ca mortarul de fixare să adere cât mai bine pe aceste suprafeţe.
Apoi se va aplica pe pereţi un şpriţ din mortar ciment-nisip de 3 – 5 mm.
Plăcile de faianţă vor fi ţinute în apă, după ce în prealabil au fost curăţate de praf. Înainte de a fi aplicate pe pereţi vor fi lăsate să se scurgă 2 – 3 minute.
Asezarea plăcilor se va face în rânduri orizontale începând de la colţuri, de la stânga la dreapta şi de la plintă sau scafă în sus.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă.
Montarea plăcilor se face prin aplicarea pe dosul fiecărei plăci a mortarului de ciment, în grosime de cca 2 cm.
La recepţionarea lucrărilor se va controla aspectul general al placajelor în ceea ce priveşte uniformitatea culorii şi corespondenţa acesteia cu proiectul, planeitatea, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe pereţi.
La executarea lucrărilor de placaje se vor avea în vedere prevederile din “Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, cu Ordinele nr. 34/75 şi 60/75.

5.8.1. Verificări prin examinare vizuală

a. Racordarea placajului cu tencuiala.
Suprafeţele placate cu plăci de faianţă trebuie să se termine cu plăci cu muchiile rotunjite, iar spatele lor să coincidă cu nivelul finisajului alăturat.
Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul să se prin scafă de mortar de ciment sau pastă de ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să se afle sub nivelul tencuielii.
b. Străpungerile efectuate în suprafaţa placată, pentru trecerea ţevilor de instalaţii, fixarea prizelor, întrerupătoarelor.
Găurile făcute în plăci să fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice nichelate sau prevăzute cu garnituri – după cum este prevăzut în proiect. La găurile unde acoperirea cu rozetă nu este suficientă astfel încît conturul găurii se vede şi în jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzător. De asemeni, găurile practicate în placajul pentru fixarea obiectelor sanitare (spălător, oglindă) nu trebuie să fie vizibile sub aceste obiecte.
c. racordarea placajului de plăci din faianţă cu cada de baie;
Etanşarea rostului de racordare respectiv trebuie să fie executată cât mai îngrijit;
Pentru a verifica etanşeitatea racordării dintre placaj şi cada de baie se va controla partea opusă peretelui observând dacă umezeala a trecut prin perete;

5.8.2. Planeitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar 1,20 – 2,00 m. lungime. Sub acest dreptar aşezat pe orice direcţie nu se admite decât o singură denivelare de maximum 2 mm.

5.8.3. Verticalitatea suprafeţei placate se verifică cu bolobocul şi cu un dreptar de 1,20 m. Abaterea maximă admisibilă nu va depăşi 2 mm. În suprafeţele orizontale (glafuri, marginea căzii) trebuie să se asigure o pantă de cca. 2%.

Dacă se observă abateri la examinarea vizuală a rosturilor, acestea vor fi măsurate cu ajutorul unor calibre.

5.8.4. Verificarea racordării rectilinii a suprafeţelor placate, cu plinte sau scafe, se face la început prin examinare vizuală, iar dacă se observă ondulări în plan vertical sau orizontal, acestea se măsoară cu ajutorul unui dreptar de 2 mm. lungime.

Nu se admite, sub dreptar, decât o singură undă având o săgeată mai mică de 2 mm.

5.8.5. La limita de separare a placajului de tâmplăria de lemn, după uscarea completă a acesteia, rosturile nu trebuie să fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmplăria este prevăzută cu pervazuri, placajul trebuie să pătrundă sub ele cel puţin 10 mm.
Pervazurile trebuie să fie fălţuite pe înălţimea placajului.

5.9. Abateri admisibile la calitatea placajelor

5.9.1. Plăci exterioare – (plăci ceramice porţelan mat)

- Deviere de la planeitate (distanţe) între dreptar şi suprafaţa placajului - 2 mm.
- Deviere de la verticalitatea placajului - nu se admite
- Devierea rosturilor orizontale dintre cărămizi aparente - 1 mm. la o placă
- Rosturile neumplute cu mortar în rosturi - nu se admit

5.9.2. Placaje interioare cu plăci faianţate

- Devierea de la planeitatea şi verticalitatea suprafeţelor placajului (distanţa dintre dreptar şi suprafaţa placajului) - 2 mm.
- Devierea rosturilor dintre faianţe - 1 mm./1 placă
- Ştirbituri sau lipsă de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor - maxim una la o placă pe o suprafaţă de 1m2
- Porţiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi - nu se admit
- Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului - max. 2 pe m2 (cu o suprafaţă de 2mm2) sau max 2 mm. / 1 m2
- Fisuri pe suprafaţa placajului - nu se admit.

5.9.3. Normative privind executarea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii şi placaje

C 18/1983 – „Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.
C 16/1984 – „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
C 3/1976 – „ Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii”.
STAS 8431/ 1- 1975 – „ Tapete pe bază de polimeri cu suport de hârtie”.
Ordin M.C Ind. 1233/D/80 – „ Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii – montaj”.
STAS 146/1980 – „ Var pentru construcţii”.
C 17/1982 – “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”.
STAS 1667/1976 – “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare”.
C 6/1986 – “Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianţă, majolică, plăci ceramice smălţuite”.
STAS 233/1986 – „Plăci de faianţă”.
C 202/1980 – “Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din plăci de argilă arsă”.
STAS 7830/1980 – “Plăci ceramice din argilă arsă”.

5.9.4. BALUSTRADE

Materialul plastic are o armătură metalică.
Proprietăţi:
- nu se încarcă static;
- nu favorizează dezvoltarea bacteriilor;
- nu îmbătrâneşte;
- are duritate deosebită;
- se spală cu detergenţi.
Se va utiliza la mână curentă scări, prinsă de un schelet metalic cu şuruburi.
Furnizorul este obligat să prezinte agrementul tehnic.

CAP.6. ÎNVELITORI ŞI TINICHIGERIE

6.1. Domeniu de aplicare

Capitolul se referă la verificarea calităţii pentru jgeaburi, burlane, tinichigerie aferentă învelitorilor de orice fel.
Întreaga suprafaţă a acoperişului se va verifica conform C 56-85 Caietele XV, XVII şi anume:
-verificarea certificatelor de calitate ce însoţesc livrarea materialelor;
-încadrarea în pantele din proiect;
-verificarea cositorului, scândurilor, scoabelor;
-verificarea gradului de ancorare contra vântului;
-verificarea abaterilor admisibile de la planeitate;

6.2. Prevederi comune

6.2.1. Verificarea materialelor care urmează a fi puse în operă se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării şi se referă la:

- existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe şantier;
- în cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea încercărilor de calitate prevăzute în prescripţia tehnică a produsului ( norma internă sau standard);
- punerea în operă, dacă în urma depozitării şi a manipulării nu au fost deteriorate sau înlocuite greşit.

6.2.2. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor conform prevederilor proiectului, se face de către conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul execuţiei.

6.2.3. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor, se efectuează conform reglementărilor în vigoare şi se referă la corespondenţa cu prevederile din proiect, respectarea condiţiilor de calitate şi încadrarea în abaterile admisibile prevăzute la punctul 9.

Această verificare se referă la întreaga categorie de lucrări şi se face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se procese verbale de verificare pe faze de lucrări şi care se înscriu în registrul respectiv.

6.2.4. Verificarea la recepţia preliminară a întregului obiect se face de către comisia de recepţie prin:

- examinarea existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate a materialelor şi a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;
- examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj (cel puţin 1 de fiecare tronson), cu referire la toate elementele constructive ale învelitorii, urmărindu-se în special ca învelitorile să îndeplinească funcţiile de îndepărtare a apelor pluviale precum şi condiţiile respective de etanşeitate.

6.3. Prevederi speciale

- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm./m. fără a depăşi 5 cm. în total;
- fixarea burlanelor cu ajutorul brăţărilor să fie făcută la distanţa şi intervalul în detaliile date de proiectant;
- tronsoanele de burlane să intre etanş unul în celălalt – cel superior – iar îmbinarea cu tuburile de fontă să fie de asemenea etanşeizată;
- toate îmbinările între elementele de tablă la jgheaburi şi burlane să fie cositorite.

6.4. Normative privind proiectare şi executare lucrărilor pentru învelitori şi tinichigerii

STAS 2389/1992 – „ Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire”.
STAS 2274/1988 – „Burlane, jgheaburi şi accesorii de îmbinare şi fixare”.
C 37/1988 – „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor în construcţii”.

CAP.7. LUCRĂRI DE IZOLAŢII

Hidroizolaţii orizontale
Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unor izolaţii vor fi introduse în lucrare numai dacă, în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate, care să confirme fără dubiu că sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;
- s-a organizat primirea şi recepţia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea şi conservarea lor în condiţii în care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii lor;
-materialele folosite să fie verificate înainte de punerea în operă, prin măsurarea dimensiunilor geometrice, umidităţii etc, în conformitate cu prevederile din normele tehnice în vigoare, neputând fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele admisibile.
Verificarea caracteristicii şi calităţii suportului pe care se aplică hidroizolaţia se va face în cadrul verificării executării suportului respectiv. Este strict interzis a se începe executarea oricaror lucrări de izolaţii dacă suportul – în intregime sau pe porţiuni – nu a fost în prealabil verificat conform instrucţiunilor pentru lucrări ascunse.
Toate verificările ce se efectueaza la lucrări sau părţi de lucrări de izolaţii, care ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele înglobate, etc ), se înscriu în procese-verbale de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor respective.
Alte verificări ce trebuiesc efectuate sunt:
- stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui să fie continuă;
- racordările dintre diverse suprafeţe, cu abateri admisibile faţă de dimensiunile din proiect;
- respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier conform normativului C112;
- lipirea corectă a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecări şi băşici;
- lăţimea de petrecerea foilor (7 – 10 cm. longitudinal, minim 10 cm. frontal);
- racordarea corectă a izolaţiilor orizontale cu cele verticale.

7.2 Hidroizolaţii verticale
Hidroizolaţia verticală la pereţii infrastructurii se va executa în conformitate cu prevederile proiectului şi a “Normativului pentru proiectarea şi executarea hidrizolatiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţie” – indicativi C112-86.
De asemeni se va ţine seama de următorarele prescripţii tehnice:
- STAS 2355/1-85 - “Lucrări de hidroizolaţii în construcţii. Terminologie”;
- STAS 2335/2-87 - “Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţie”;
- C112-80 - “Hidroizolaţii din materiale bituminoase “.

7.1. Domeniul de aplicare

Prevederile acestui capitol se aplică la toate lucrările de izolaţii termice şi hidrofuge la construcţii.

7.2. Prevederi comune

7.2.1. Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unei izolaţii, nu pot fi introduse în lucrare decât dacă, în prealabil:

- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele respective şi prevederile proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;
- s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii materialelor;
- s-au efectuat înainte de punerea în operă determinăriile prevăzute în prescripţiile tehnice respective;
- s-au efectuat încercări ale umidităţii şi măsurători ale dimensiunilor şi formelor materialelor (de ex. acelora în plăci) pentru care instrucţiunile de folosire pun condiţia în legătură cu acestea.

7.2.2. Verificarea caracteristicelor şi calităţii suportului pe care se aplică izolaţii se face în cadrul verificării executării acelui suport (de exemplu planşee, pereţi, etc).

7.2.3. În cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolaţiei prevede condiţii speciale de planeitate, forma de racordări, umiditate etc., precum şi montarea în prealabil a unor piese, dispozitive, etc., aceste condiţii vor face obiectul unei verificări suplimentare, înainte de începerea lucrărilor de izolaţii.

7.2.4. Toate verificările ce se efectuează la lucrări de izolaţii, care ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele înglobate etc.) se înscriu în procese – verbale de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor respective.

7.3. Izolaţii termice

7.3.1. Pe parcursul executării lucrărilor, în afară de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1-2.4 de mai sus se verifică dacă barierele contra vaporilor sunt continue.

Toate aceste verificări se înscriu în procese-verbale de lucrări ascunse.

7.3.2. La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare pe parcurs, comparându-se cu proiectul şi prescripţiile tehnice respective.

În plus, comisia este obligată să verifice prin sondaj corectitudinea înregistrărilor făcute pe parcurs; numărul sondajelor se stabileşte de comisie, dar va fi de cel puţin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergătoare sau de execuţie a lucrărilor:

7.3.3. La recepţia preliminară se procedează ca şi în cazul verificării pe faze, însă numărul sondajelor poate fi redus până la 1/20 din cele iniţiale.

7.4. Hidroizolaţii

7.4.1. Pentru hidroizolaţii la grupuri sanitare se vor utiliza următoarele materiale:
a. soluţie sau emulsie de bitum min. 300 g./m2.
b. pânză sau ţesătură bitumată PA55 sau PA 45, lipite cu mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m.
c. carton sau împâslitură bitumată CA 400,CA 333, IA1100,IA 1000 lipit şi acoperit cu mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m2.

7.4.2. Hidroizolaţia pardoselilor acestor încăperi se va ridica în dreptul stâlpilor şi pereţilor cu minim 10 cm. după care se vor aplica scafe de protecţie.

7.4.3. Pentru executarea hidroizolaţiilor se vor avea în vedere următoarele măsuri:
a. stratul suport nu va prezenta denivelări mai mari de 2 mm.;
b. aplicarea hidroizolaţiei pe suport se va face peste stratul de amorsaj cu emulsie de bitum numai după ce amorsajul s-a uscat;
c. petrecerile între foile de bitum se vor executa pe o lăţime de 10 cm în lungul foilor;
d. masticul de bitum trebuie întins uniform pentru a se asigura o lipire perfectă, iar straturile hidroizolaţiei trebuie să nu prezinte dezlipiri şi umflături.

7.4.4. Verificarea calităţii lucrărilor de hidroizolaţii la grupurile sanitare.
Fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica împreună cu beneficiarul pe măsura executării lor, încheindu-se proces verbal din care să rezulte că au fost respectate următoarele:
a. calitatea suportului-rigiditate, aderenţa, planeitatea, umiditate;
b. calitatea materialelor hidroizolatoare;
c. calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei;
d. etape şi succesiunea operaţiilor.

7.4.5. Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a. straturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără zone nelipite;
b. este continuă şi nu prezintă umflături.

7.4.6. Verificările ce trebuie efectuate la celelalte lucrări de hidroizolaţii, în afară de cele prevăzute de mai sus, sunt:
a. asperităţile suportului, pentru care se admit abateri maxime de ±2 mm., precum şi denivelările de planeitate (abaterea admisibilă ±5 mm. la un dreptar de 2 m. aşezat în orice direcţie);
b. existenţa rosturilor de dilatare de 2 cm. lăţime pe conturul şi în câmpul (de 4-5 m. distanţă pe ambele direcţii) şapelor de peste termoizolaţii noi;
c. respectarea reţetelor şi proceselor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii etc.) conform Normativului C112-86.
d. capacitatea de lipire a hidroizolaţiei pe startul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâşii de carton bitumat de 5 x 20 cm.)
e. lipirea corectă a foilor (nu se admit deslipiri şi băşici; când acestea apar, repararea lor este obligatorie).
f. lăţimea de petrecere a foilor (7… 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm. frontal) se admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal şi minimum 7 cm. frontal; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie refăcut;
g. respectarea direcţiei de montare a foilor (până la 20% pantă se pot monta oricum, dar peste 20% paralele cu panta);
h. realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzie.

7.4.7. La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcurs, comparându-se cu proiectul, prescripţiile tehnice şi abaterile admisibile.
În mod special, comisia va efectua şi probe locale directe, după cum urmează:
a. verificarea etanşeităţii hidroizolanţiilor prin inundare cu apă timp de 72 ore a acoperişurilor cu pantă până la 7% inclusiv. Nivelul apei va depăşi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat;
b. rezultatele verificărilor menţionate la acest capitol se înregistrează conform instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse;
c. la protecţia hidroizolaţiilor acoperişurilor necirculabile cu (granulaţia 1-3 mm) cu pietriş (granulaţia 3-7 sau 7-15 mm.) fixat pe hidroizolaţie, se verifică vizual uniformitatea acoperirii. La protecţia cu pietriş (granulaţia 7-18 sau 15-30 mm.) aşternut în strat de 4 cm. grosime se verifică grosimea stratului, uniformitatea distribuirii, granulaţia şi lipsa de impurităţi.
La acoperişurile circulabile se verifică dacă plăcile şi dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea minimă de 2 cm., dacă rosturile între plăci sunt intercalate, dacă sunt corect executate rosturile de dilataţie şi dacă sunt umplute cu mastic bituminos.
d. verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corectă a găurilor de scurgere.
Se mai verifică dacă sunt corespunzătoare, conform proiectului, racordarea hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, la rosturi de dilataţie şi la găurile de scurgere, care trebuie să fie prevăzute cu grătare (parafrunzare) şi să nu fie înfundate.
e. tinichigeria aferentă hidroizolaţiei acoperişurilor (şorţuri, copertine, glafuri etc) se verifică dacă este executată conform proiectului, bine încheiată, racordată cu hidroizolaţia şi fixată de construcţie.
ANEXA 2
LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA MATERIALELE HIDROIZOLANTE
Foi bitumate
Abateri admisibile Carton bitumat STAS138/1969 Pânză bitumată STAS1046/67 Împâslitură bitumată STAS 7916 Ţesătură bitumată
10126 – 75
1. Lungimea benzilor ± 1% ± 1% ± 1% ± 1%
2. Lăţimea benzilor ± 2% Min. 90 cm.
Max. 115 cm. ± 1% ± 2%
3. Suluri din 2 benzi (de numai 3mm cea mai mică) 4% 5% 3% 5%
4. Ruperi
max. 2% din suluri cu max. 2 rupturi 3 la 1 sul (cu lung. max. 5 cm. şi adâncimea fiecare de 2,5 cm.) 2 la 1 sul ( cu lungimea max. 3 cm. şi adâncimea fiecare de 2,5 cm.)
5. Depăşiri sau lipsuri la margini - +6 - -
6. Greutatea inserţiei gr/m. - - 50+1 -
7. Capetele sulurilor max. - - - 5%
8. Cute şi ondule max. - - - 3 la 1 sul (max. 0,75m. lung. şi 3 cm. lăţime)
9. Suluri cu cutie şi ondule max. - - - 5%
10. La foi perforate: găuri mm. distanţă max. 100 între axa găurilor mm. Min. 70 18±2 18±2

80±2 -
11. Granulaţia mater. de presărare faţă de limitele maximă şi minimă. - - 10% -

Materiale principale
a) Materiale bitumate în foi:
- carton bitumat tip CA400, conform STAS 138-80;
- împâslituri din fibre de sticlă bitumate tip IA 1100, IB 1200 şi IBP 1200 conform STAS 7916-80;
- pânză bitumată tip PA55 conform STAS 1046-78;
- Ţesătură din fire de sticlă bitumată tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;
- Ţesătură din fire de sticlă bitumată placată cu folie de aluminiu tip TBA1, conform NTR 9041-80;

b) Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire, etanşare:
- bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H 68/75 şi H 80/90, conform STAS 7064-78.

Materiale auxiliare
- filer de calcar, conform STAS 539-79;
- benzi de plumb de 1-2 mm. grosime conform STAS 491-75;
- tablă zincată, conform STAS 2028-80;
- hârtie Kraft de 125 g./m. sau hidrorezistentă conform STAS 3789-80;
- plăci prefabricate mozaicate pentru protecţie;
- materiale diverse şi piese speciale pentru lucrări aferente hidroizolaţiilor;
- vopsele şi emailuri pe bază de răşini sintetice pentru protecţie, conform NTR 90-80, 1703-80 şi STAS 7359-80.

7.5. Normative privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii

C16/1984 – „ Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii”.
C 107/1982 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri”.
C 112/1986 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii”.
C 191/1979 – „Instrucţiuni pentru izolarea termică a acoperişurilor clădirilor cu cenuşă şi zgură de termocentrală”.
STAS 2355/2-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţii”.
STAS 2355/3-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la acoperişuri şi terase”.
STAS 3303/0 – „ Pantele acoperişurilor”.
STAS 2742-80 – „ Guri de scurgere din fontă emailată pentru evacuarea apelor de pe acoperişuri şi terase. Forme şi dimensiuni”.
STAS 5833/3-80 –”Vată minerală şi produse din vată minerală. Saltele din vată minerală”
STAS 2389/1977 –”Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire”

LISTA NORMATIVELOR REFERITOARE LA ASIGURAREA CALITĂŢII
- Legea nr. 10 – ianuarie 1995 - Legea privind calitatea în construcţii.
- STAS 5824/D-74 - Trasarea pe teren a construcţiilor-prescripţii generale.
- C 83-75 (B.C.1-1976) - Îndrumător privind executarea trasării de detaliu la construcţii.
- STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a construcţiilor civile industriale şi agricole
- C 169-88 (B C.5-1988) - Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.
- C 29-77(BC 5-1978) - Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare.
- P 10-86 (B.C. 1-1987) - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.
- C 140-86(B.C 12-1986) - Normativ pentru executarea lucrărilor de beton armat.
- C 28-83 (B.C.7-83) - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton
- C 56-85 (B.C. 1-2-1986) - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
- C 16-84 (B.C. 4 -1988) - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
- P 130-88 - Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora
- C 61 – 74 (B.C. 4 -1975) -Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării construcţiilor de locuinţe, social-culturale şi industriale prin metode topografice
- P 102-78(difuzate de M.Ap.N) - Norme tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de apărare civilă în subsolurile clădirilor noi
- C 112 – 86 (B. C. 9-1986) - Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor materiale bituminoase la lucrările de construcţii.
- H. G. R. Nr. 273-1994 ( Monitorul oficial 28.07.1994) – Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii, inclusiv anexa 6 la regulament – privind cuprinsul cărţii tehnice a construcţiei
- STAS 10493-76 - Marcarea şi semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor
- STAS 2745-90 -Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topografice
- C130-78 -Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor

II. STANDARDE ROMÂNEŞTI

STAS 388-80 Lianţi hidraulici, ciment Portland
STAS 780-84 Ape pentru betoane şi mortare
STAS 1799-88 Construcţii de betoane, beton armat şi beton precomprimat, tipul şi frecvenţa verificării calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii
STAS 3343/1-83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei
STAS 3518-89 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali
Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi suduri tehnice de calitate.
STAS 500/1-89 Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii generale de calitate.
STAS 9867-86 Panouri de cofraj din lemn cu feţe din placaj
C 167-77 Normativ privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiilor
C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale
P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de funcţii directe la construcţii
NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat şi beton precomprimat
C 11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor de placaj pentru cofraje
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente
C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente
C 150-84 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole
C 14-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici cu agregate uşoare la lucrări de zidărie
C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială
C 37- 88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii
C 107-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri
C 112-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrări de construcţii
C 35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor
C 199-79 Instrucţiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplărie din lemn
C 47-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse din sticlă în construcţii
C 3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
P 118-83 Norme tehnice proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.

ÎNTOCMIT: ARH. DAN MIHALACHE
ŞEF PROIECT: ARH. VIOREL MIHALACHE

Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;

fall1a

►→home

***Table of Content united architects
* Table of Content all Sites

MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:

architecture, literature, essays, philosophy, biographies

►→ united architects;
►→ united architects – legislaţie;
►→ united architects – legislaţie 2;
►→ united architects – legislaţie 3;
►→ united architects – legislaţie 4;
►→ united architects – essays;
►→ united architects – writings;
►→ united architects – biographies;
►→ united arhitects – great architects;
►→ united architects – poetry;
►→ united architects – art;
►→ united architects – essays, philosophy;
(and counting)

free counters

(dicţionar: caut, iaşi, arhitect, inginer, structurist, expert, experimentat, instalator, proiectant, proiect, autorizat, drept semnătură, casă, locuinţă, structură, rezistenţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă, fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, dan, viorel, mihalache, mihai, dragoş, călugăreanu)

April 2014
M T W T F S S
« Dec    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

Archives

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.