Aceste informaţii vă sunt oferite de United Architects, deţinătorul acestui site. Oferim servicii de proiectare – arhitectură, structură, instalaţii – la orice nivel. Adresele de contact: dannmihalache@gmail.com şi dannarchitect@gmail.com , la comentarii pe acest site interactiv sau tel. 0749/780.816; 0754/997.570 (arh. Dan Mihalache).
Găsiţi multe alte informaţii legate de proiectare şi execuţie în construcţii pe alte pagini ale acestui site, care este completat şi actualizat periodic.
Vă mulţumim pentru interesul manifestat.
S.C.PROCM S.R.L. IAŞI
J – 1818/1991
TEL 0754/997.570
LOCUINŢĂ INDIVIDUALĂ
COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A
BENEFICIAR : D-L CHELBAN GHEORGHIŢĂ RAIMOND
Caiet de sarcini – arhitectură
Indicaţiile cuprinse în această documentaţie se referă la condiţii tehnice care trebuiesc luate în considerare la execuţia principalelor lucrări de finisaje prevăzute pentru anexa gospodărească situată în COM. TOMEŞTI, JUD. IAŞI, Dn. 28-Nr. Cad. 2015/2/2-Lot 1A propietatea D-LUI CHELBAN RAIMOND.
Construcţia, se încadrează în clasa de importanţă “IV”, γI = 0,8.
Este recomandabil ca pe întreaga perioadă de execuţie, lucrările să se execute sub asistenţa tehnică a proiectantului. Caietul de sarcini şi soluţiile de proiectare vor putea fi completate în funcţie de elementele noi, apărute în timpul execuţiei lucrărilor.
De asemeni este recomandabil ca proiectantul să colaboreze la alegerea materialelor celor mai potrivite, pentru asigurarea unei calităţi deosebite a lucrărilor.
S-a insistat pe descrierea unor aplicaţii, tehnologii, aceasta neexcluzînd respectarea tuturor STAS-urilor, normativelor şi prescripţiilor tehnice în vigoare referitoare la operaţiile descrise.
Controlul calităţii lucrărilor
Verificarea calităţii materialelor componente şi betoanelor se face în conformitate cu prevederile din NEO 12-99.
Pentru lucrările din beton şi beton armat pe diferite faze de execuţie care devin lucrări ascunse, verificarea calităţii trebuie consemnată în ‘’Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse ‘’.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o fază ascunsă.
Controlul calităţii lucrărilor se face în conformitate cu prevederile din NEO12-99.
La întocmirea cărţii construcţiei se va ţine cont de prevederile ‘’Normativ C 167-77, normativ privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiei’’.
La următoarele faze verificările se fac în prezenţa proiectantului:
– după executarea săpăturii generale pentru atestarea terenului de fundare;
– înainte de turnarea betonului în fundaţii;
– după execuţia infrastructurii;
– înainte de turnarea betonului la planşeele fiecărui nivel;
– după execuţia suprastructurii.
Executarea lucrărilor pe timp friguros
Lucrările se vor executa pe timp friguros în condiţiile prevăzute în actele normative în vigoare printre care:
-Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat – indicativ NEO12-99
-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente C16-84 (BCnr.6/85);
-Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton C28-83.
Printre măsurile speciale care trebuie avute în vedere se menţionează:
-se interzice desprinderea prin tragere cu macaraua a elementelor prinse de îngheţ de elementele pe care se reazemă. Se vor folosi în acest scop apa caldă, abur.
-betoanele şi mortarele se vor încălzi la o temperatură de maxim 40, luându-se măsuri corespunzătoare de conservare a clădirii;
-se vor termoizola cofrajele;º
-înainte de turnarea betoanelor se verifică dacă s-au îndepărtat resturile de zăpadă;
-se ţine evidenţa zilnică a lucrărilor cu menţionarea temperaturilor exterioare;
-lucrările de turnare beton în structură (stâlpi, grinzi, plăci, pereăi) se sistează când temperatura scade sub +5ºC;
-sudarea barelor la temperaturi între -5ºC şi +5ºC se va face cu împachetarea barelor cu vată minerală;
-la temperaturi între -5ºC şi -15ºC este necesară preîncălzirea cu flacără oxiacetilenică.
Urmărirea tasărilor prin metode topografice
Urmărirea tasărilor prin metode topografice se efectuează pe baza unui program încadrat în proiectul de urmărire care este comandat de către beneficiar.
Terenul de amplasament impune conform C61-74 şi STAS 2745/90 măsurarea eventualelor tasări, atât pe timpul execuţiei cât şi în exploatare.
Pentru determinarea tasărilor reale ale clădirii se vor încastra la cota 20-30 cm. (deasupra nivelului trotuarului) mărci de tasare conform STAS 10493/76 şi C61-74, fig.1.
Reperele de referinţă (repere fixe) – utilizate la măsurarea deplasărilor verticale ale clădirilor cu metodele topografice – vor fi de adâncime.
Reperele se amplasează respectând prevederile din STAS 2745/90 pct. 3.
Citirea ‘’0’’ se efectuează înainte de executarea structurii la parter, iar pe tot timpul execuţiei se vor programa măsurători astfel încât să coincidă, pe cât posibil, cu terminarea unei etape de lucru (un nivel).
Citirile se înregistrează în carnetul de nivelment şi se transmit proiectantului după fiecare citire efectuată.
Proiectantul împreună cu unitatea care a întreprins măsurătorile întocmeşte un raport tehnic ce se include în cartea tehnică a construcţiei.
Măsuri de protecţia muncii
Constructorul va respecta normele generale pentru protecţa muncii publicate în Buletinul Construcţilor 5 – 8 / 1993.
La executarea lucrărilor se respectă toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute de legislaţia în vigoare.
Lucrările se execută pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice elaborate, în care sunt detaliate toate măsurile de protecţia muncii. Se verifică însuşirea fişelor tehnologice de către întreg personalul.
Dintre măsurile ce trebuie avute în vedere se precizează următoarele:
– echipelor de muncitori li se va face în prealabil un instuctaj de protecţia muncii şi vor fi verificaţi medical periodic.
– în jurul locului de lucru se va realiza o zonă îngrădită şi avertizoare din tablă.
– zonele de lucru periculoase trebuie marcate cu panouri şi inscripţii
– toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele trebuie verificate în conformitate cu normele în vigoare
– căile de rulare a macaralelor trebuie autorizate de I.S.C.I.R;
– dispozitivele de ridicare trebuie verificate periodic;
– se atrage atenţia asupra măsurilor care trebuie să prevină accidentele de manipulare a elementelor prefabricate, care prezintă fisuri sau segregări în zona urechilor.
– se interzice deplasarea panourilor prefabricate cu ranga în timp ce tensiunea cârligului e slăbită.
– montarea cofrajelor şi armăturilor se va face de pe podine cu minimum 70 cm lăţime. Platformele de lucru vor fi dotate cu balustrade.
– pe vânt puternic, ceaţă deasă, nu se vor executa lucrări la exterioare, acoperiş.
– lucrul la faţadă se va efectua numai la temperaturi peste 0ºC.
– la acoperiş – muncitorii vor fi legaţi cu centuri de siguranţă.
– muncitorilor li se va face şi un instructaj P.S.
Prevederi speciale
Se atrage atenţia asupra următoarelor categorii de lucrări a căror executare incorectă poate compromite rezistenţa şi stabilitatea construcţiei:
-trasarea axelor la infrastructură şi la suprastructură
-executarea grinzilor de fundaţii;
-executarea structurii (grinzi, stâlpi, pereţi);
-respectarea prevederilor din proiect referitoare la diametre şi calitatea armăturilor;
-încadrarea în abaterile admise în ceea ce priveşte dezaxările, abaterile pe verticală;
-întocmirea în timp util a programului privind măsurarea tasărilor, executarea reperelor de adâncime şi a citirilor ‘’0’’.
CAP.1. COMPARTIMENTĂRI, ÎNCHIDERI
1.0. Introducere
La interior compartimentările se vor realiza din:
– zidărie de cărămidă cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. în ziduri având grosimea de 30 cm.;
– zidărie din blocuri B.C.A. format 300x600x150 mm. în ziduri având grosimea de 15 cm.
– pereţi uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton având grosimea de 20 cm.
– pereţi uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton având grosimea de 10 cm.
Închiderile exterioare se vor realiza din:
– zidărie de cărămidă cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. în ziduri având grosimea de 45 cm.;
– zidărie din cărămidă presată plină format 240x115x63 mm. în ziduri de 12,5 cm. (protecţia hidroizolaţiei şi soclul din cărămidă aparentă pe înălţimea demisolului);
– zidărie din blocuri B.C.A. format 300x600x150 mm. în ziduri având grosimea de 30 cm. (închiderile verticale exterioare la nivelul mansardei);
Pereţii structurali din zidărie se vor executa cu:
– zidărie de cărămidă cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. în ziduri având grosimea de 45 cm. – (STAS 5185/2-86) marca C125 calitatea I;
– cărămizi pline (STAS 457-86) având dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor obligatoriu conform proiectului – marca C125 calitatea I (pentru coşurile de fum);
La execuţia lucrărilor de zidărie se vor respecta prevederile “Instrucţiunilor tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”, Indicativ C.17/1982.
De asemenea este obligatoriu ca dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor şi marca mortarului de zidărie să fie conform celor indicate în proiect.
Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie de cărămidă sunt cele arătate în STAS 10109/1 – 1982 şi în “Normativ pentru verificarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” Indicativ C.56/1985.
La execuţia lucrărilor de zidărie se vor respecta prevederile din “Norme republicane de protecţie a muncii” aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975 inclusiv modificările aprobate cu Ordinele 110/1977 şi 39/1977. Vor fi de asemenea avute în vedere Normele generale P.S.I. la proiectarea şi realizarea construcţiilor aprobate prin D. 290/16.08.1977.
1.1. Executarea lucrărilor de zidărie
Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile din P2-85, C56-85 şi STAS 10109/1-82. Toate materialele care intră în compoziţia unei structuri din zidărie nu pot fi puse în operă decît:
– după verificarea certificatelor de calitate care să ateste că sunt cele corespunzătoare normelor respective;
– după ce s-au executat la locul de punere în operă încercările prevăzute în prescripţiile tehnice respective;
– după verificarea fişei de transport a betonului şi mortarului din datele căruia să rezulte că betonul şi mortarul sunt corespunzătoare calităţilor prevăzute în proiect şi în prescripţiile tehnice.
– mortar (STAS 1030-85 şi instrucţiuni tehnice C17-82) având marca conform proiectului – M100Z la coşurile de fum şi M25Z la celelalte (fără var), iar marca minimă a cimentului pentru mortarul utilizat la coşurile de fum P300 sau M400.
Consistenţa mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale de 7-8 cm.
Cărămizile, înainte de punerea lor în lucru, se vor uda bine cu apă.
Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent.
Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm cu abaterile prevăzute în tabelul 8,5.
Rosturile orizontale şi verticale se umplu cu mortar pe toată grosimea zidăriei, mai puţin de 10-15 mm la faţa zidăriei care urmează a se tencui, pentru a se asigura o bună aderenţă a tencuielii.
Întreruperea execuţiei zidăriei se face numai în trepte.
Armătura-carcasă în stîlpişori se va monta înainte de executarea zidăriei.
Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu stîlpişorii, înglobîndu-le în mortar marca M50, obţinut când este cazul prin îmbogăţirea locală a mortarului ciment.
Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o adâncime de cca 20mm pentru realizarea unei legături cât mai bune cu betonul din stâlpişori.
Turnarea betonului în stâlpişori se face în straturi cu înălţimea de cca 1,00 m., după udarea prealabilă a zidăriei şi a cofrajului.
Îndesarea betonului se face cu vergele, se interzice folosirea în acest scop a vibratorului sau baterea cofrajelor.
Ghermelele necesare se vor zidi de o parte şi de alta a golurilor după ce vor fi imprimate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori într-o baie de bitum fierbinte.
Abateri admisibile STAS 10109/1-82
Nr.
Crt. Denumire element Abateri limită ( mm.)
0 1 2
1 La dimensiunile pereţilor – la grosimea de execuţie a pereţilor din cărămidă şi blocuri ceramice
de 14 cm. +4
-6
de 24 cm. +6
-8
> 24 cm. +10
-10
2
La goluri pentru pereţi din cărămidă şi din blocuri ceramice
pentru goluri 100 cm. +20
-10
3 La dimensiunile în plan ale încăperilor
cu latura încăperii 300 cm. +20
-20
4
La dimensiunile parţiale în plan (şpaleţi) +10
-10
5
La dimensiunile în plan ale întregii clădiri +50
-50
6
La dimensiunile pe verticală pentru pereţi din cărămidă şi blocuri ceramice
Pentru un nivel +20
-20
Pentru întreaga construcţie +50
-50
7 La dimensiunile rosturilor dintre cărămizi şi blocuri
rosturi orizontale +5
-2
rosturi verticale +5
-2
8 La suprafeţe şi muchii
la planeitatea suprafeţelor 3mm. / m.
la rectilinitatea muchiilor 2 mm.
(cel mult 20 mm. pelungimea neîntreruptă a muchiei peretelui)
la verticalitatea neîntreruptă a muchiilor şi suprafeţelor 3mm. / m.
(cel mult 6 mm. pe nivel; cel mult 30 mm. pe întreaga înălţime)
9 Abateri faţă de orizontală a suprafeţelor superioare ale fiecărui rînd de cărămizi sau blocuri
pentru pereţi din cărămidă şi blocuri ceramice 2 mm.
(cel mult, pe toată lungimea neîntreruptă a peretului)
10 La coaxialitatea pereţilor suprapuşi
dezaxarea de la un nivel la următorul +10
( cel mult 30 mm., dezaxarea maximă cumulată pe mai multe niveluri)
11 La rosturile de dilataţie tasate şi antiseismice
la lăţimea rostului +20
-10
la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm. / m.
(cel mult 20 mm. pentru întreaga înălţime)
Un caz special îl constituie zidăria din cărămidă presată plină format 240x115x63 mm. în ziduri de 12,5 cm. (protecţia hidroizolaţiei şi soclul din cărămidă aparentă pe înălţimea demisolului). În această zonă, elevaţia fundaţiei este hidroizolată vertical până la cotele trotuarelor, iar suprafaţa rămasă deasupra (până la cota -0,15 m.) va fi pregătită ca pentru lucrările de placaje din cărămidă executate la faţade: se va executa un ancoraj pentru plasa sudată de care urmează a fi prinsă zidăria din cărămidă plină pentru a-i asigura aderenţa în timp la stratul suport.
Reguli şi metode de verificare a calităţii zidăriei
Se vor efectua verificări atât în timpul execuţiei cît şi după terminarea lor privind corespondenţa lucrărilor cu documentaţia tehnică care a stat la baza execuţiei lucrării, precum şi calitatea lucrărilor executate.
Verificarea dimensiunilor şi a calităţii materialelor se face conform condiţiilor din standarde / prevederi legale în vigoare, pentru fiecare material utilizat.
Cărămizile, cimentul (mortarul) sunt cele prevăzute în documentaţia tehnică; trebuie însoţite de certificate de calitate. În caz contrar, ele nu sunt puse în operă decât după verificarea calităţii prin încercări de laborator.
Verificarea calităţii procentuale de fracţiuni de cărămidă se face prin examinarea vizuală în timpul execuţiei astfel ca procentul de fracţiuni de cărămidă să nu depăşească 15% din numărul de cărămizi pe ansamblu lucrării.
Verificarea grosimii pereţilor netencuiţi se face luîndu-se media a trei măsurători, cu precizie de 1mm., efectuate între două dreptare aşezate pe feţele pereţilor.
Dacă la examinarea vizuală se observă neuniformităţi mari între grosimea diferitelor rosturi, se va proceda şi la verificarea grosimii fiecăruia.
Verificarea se face cu o riglă sau ruletă metalică cu gradaţie milimetrică.
Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuală.
Verificarea tasării corecte a zidăriei şi a legăturilor la colţuri, ramificaţii şi încrucişări de pereţi se face în cursul execuţiei, prin examinarea vizuală înainte de aplicarea tencuielii consemnîndu-se rezultatele verificării în documentele de şantier.
Verificarea orizontalităţii suprafeţelor superioare ale rândurilor de cărămizi sau blocuri se face cu ajutorul nivelei şi a dreptarului.
Verificarea planeităţii suprafeţelor şi a rectilinităţii muchiilor se face prin aplicarea pe suprafaţa peretelui sau în lungul muchiilor a unui dreptar de minim 2m lungime şi prin măsurarea unghiului dintre acest dreptar şi suprafaţa peretelui sau muchiei cu o precizie de 1mm.
Verificarea verticalităţii suprafeţelor şi muchiilor se face cu ajutorul unei rigle gradate în mm. cu o lungime de 2,0 m. şi a firului cu plumb corespunzătoare înălţimii nivelului.
Verificarea dimensiunilor încăperilor, a construcţiei în ansamblu şi a mărimii golurilor pentru uşi, ferestre etc se face prin măsurători directe efectuate cu metrul sau ruleta.
Verificările:
– Coaxialităţii stâlpişorilor şi pereţilor;
– Legăturii pereţilor prin intermediul planşeelor, centurilor;
– Legăturii dintre pereţii de umplutură şi elementele de rezistenţă;
– Lucrări de izolaţii legate de executarea de zidărie se vor face după caz vizual sau prin măsurători directe, în timpul execuţiei lucrărilor, rezultatele consemnându-se în documentele de şantier.
Normativele privind proiectarea şi executarea lucrărilor de zidărie şi pereţi:
P.2/1985 -“Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de zidărie”
STAS 10109/1-1982 -“Lucrări de zidărie, calcul şi alcătuirea elementelor”
C.17/1982 -“Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”
STAS 5185/2-1986 -“Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale”
STAS 6793/1986 -“Coşuri şi canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale”
Ordin M.C.Ind. nr. 1233/D/80 -“Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii – montaj”
D.290/1977 -“Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor”
C.56/1985 -“Norme pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”
C.14/1982 -’’Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare la lucrările de zidărie’’.
C.16/1984 -“Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”
P.104/94 -“Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi realizarea pereţilor şi acoperişurilor din elemente de beton celular autoclavizat”
STAS 1030/1985 -‘’Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuială’’.
1.2. Executarea lucrărilor în piatră
1.2.1. Zidăria din piatră
Zidărie de piatră de talie, alcătuită din blocuri de formă regulată, (paralelipipedice sau cubice) având diferite grade de prelucrare, după prevederile proiectului (epure, detalii şi profile) şi destinaţia construcţiei la care se foloseşte.
După numărul feţelor finisate, pietrele sunt prelucrate pe patru (feţele laterale), cinci (feţele laterale plus faţa văzută) sau şase feţe, având muchiile vii şi întregi, lipsite de orice crăpături. Pe feţele laterale pietrele sunt lucrate cu dalta cu vârf (şpiţul) şi cu ciocanul dinţat (buciarda groasă), iar faţa văzută poate fi lucrată din gros, în bosaje, şpiţuită, buciardată cu buciarda groasă sau fină, sau cu dalta şi apoi şlefuită, lustruită etc.
Raportul dintre lungime şi înălţime (una va fi cel puţin de 700 mm.) se ia în raport cu rezistenţa rocii şi nu trebuie să depăşească următoarele limite: 5 pentru granit, 4 pentru marmură şi 2 pentru gresii şi calcare tari.
În general, volumul variabil al acestor pietre ( deci şi greutatea lor) este prea mare pentru a putea fi manipulate de un singur om, aşa că aşezarea lor în lucrare se face, de obicei, mecanic.
1.2.2. Montarea scărilor
Montarea treptelor exterioare masive se poate face direct pe pământ fără cofraj, pe o fundaţie de beton slab armat, pe o zidărie de cărămidă sau de piatră brută. În acest caz, trebuie avut în vedere la executarea fundaţiei eventualele tasări. Suprafaţa tălpii se nivelează astfel încât stratul de mortar de dedesubt să aibă în medie o grosime de cca 20 mm.
La montare, după trasarea şi verificarea nivelurilor, se aşează atent, la cotă, prima treaptă, se aşează apoi ultima treaptă de sus la nivelul pardoselii superioare şi prin tăieturi, se marchează pe o şipcă locurile unde vârfurile ciubucelor ating muchiile din faţă ale treptelor. Se fixează apoi şipca pe cele două trepte şi se începe montarea de jos în sus.
Când ciubucele nu ajung la semn pe orizontală, se ciopleşte partea din spate a treptei, iar dacă ciubucul se găseşte mai sus de semn, se cioplesc falţurile, până când treptele ajung la locul lor.
La această ajustare trebuie avută însă atenţie să se păstreze orizontalitatea, lăţimea şi înălţimea treptei. Treptele exterioare care se execută din plăci, au grosimea plăcii variabilă de la 60 la 100 mm.
Treptele scărilor interioare se execută, aproape în exclusivitate, din plăci, fie pe scări din trepte de beton armat, fie pe planşee de beton armat în pantă, cu turnare ulterioară de beton în golul dintre contratreaptă şi partea din spate a treptei.
Grosimea plăcii treptei este de minimum 30 mm. Ciubucul treptei este, de obicei, de 20 -30 mm şi poate fi executat simplu, profilat, sau cu o fâşie în adaos de cca 80 -100 mm. lăţime. Execuţia montajului treptelor decurge în felul următor:
– se face verificarea trasajului, a nivelurilor şi a pornirii primei trepte, după care treapta se aşează provizoriu;
– se întinde sfoara de la ciubucul primei trepte cu înclinarea rampei, sau se desenează pe vang, în mărime naturală, profilul treptelor, sau se folosesc şabloanele pregătite dinainte, care se aşează pe margini şi se fixează cu capetele pe podestele de sus şi de jos ale acesteia;
– se aşează prima treaptă, se potrivesc şi se rafilează pe uscat muchiile – dacă este necesar – şi apoi se fixează contratreapta cu ajutorul tapelor de ipsos, a scoabelor şi a penelor de distanţare din lemn;
– se toarnă mortar între spatele contratreptei şi treapta de beton sau, în cazul planşeului de beton armat înclinat, se toarnă beton până la nivelul orizontal al muchiei superioare a contratreptei;
– se spală şi se udă partea din spate a treptei şi treapta de beton, se întinde mortarul de ciment şi montează definitiv treapta;
– se ajustează şi se potriveşte plinta care poate fi continuă sau în trepte;
– se fixează plinta cu ajutorul tapelor de ipsos, după ce s-a cioplit zidăria pentru crearea unui spaţiu suficient turnării mortarului;
– se toarnă mortarul de ciment în golul dintre zidărie şi spatele plintei;
– se căptuşeşte cu scânduri întreaga scară, până la terminarea construcţiei, pentru a o feri de spargeri, murdărie sau pătare. În loc de scânduri treptele se pot acoperi cu hârtie peste care se toarnă un strat gros de circa 20-30 mm de ipsos. Ipsosul se toarnă până la circa 50 mm de plinte pentru a nu intra în rosturile dintre acestea şi trepte, de unde poate fi îndepărtat.
1.3. Executarea pereţilor despărţitori uşori din gips-caton tip KNAUF sau RIGIPS
Pereţii despărţitori uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton sunt pereţi interiori despărţitori neportanţi care se montează pe şantier.
Funcţiunile de rezistenţă şi fizica construcţiilor rezultă din conlucrarea scheletului din profile de tablă de oţel cu placarea din plăci de ipsos carton şi straturile izolatoare pozate funcţie de necesităţi.
Suplimentar pot suporta şi încărcările obiectelor agăţate.
1.3.1. Domenii de aplicare
Pereţii despărţitori uşori se folosesc în amenajări interioare la clădirile civile (inclusiv încăperi umede). Nu se vor utiliza în spaţii tehnologice umede, în aer liber sau în spaţii cu temperaturi înalte.
1.3.2. Construcţia pereţilor – montajul
– Operaţia de montaj începe cu măsurarea şi trasarea pe planşeul portant al axelor pereţilor, a schelelor autoportante, a uşilor şi a altor deschideri. După aceasta, operaţiunea se continuă pe pereţi sau tavane.
– Fixarea de suprafeţele suport a profilelor de contur. La tavan şi la pardoseli se utilizează profile de contur tip UW, iar la racordurile laterale ale pereţilor se folosesc profile de schelet tip CW.
Înainte de începerea montării pe aceste profile se lipesc benzi de etanşare sau se ataşează alte materiale de etanşare adecvate.
Planşeele de rezistenţă, care prezintă denivelări mari vor fi egalizate înaintea montării profilelor.
– Se introduc profilele CW în profilele de contur.
Profilele verticale ale scheletului trebuie să pătrundă cel puţin 15 mm. şi trebuie să prezinte la partea superioară o toleranţă de circa 1cm.
– Se începe montarea plăcilor din ipsos carton pe una din feţele peretelui. Prima placă din ipsos carton se pozează parţial pe schelet şi se fixează cu ajutorul nivelei cu bulă de aer. În continuare placa este fixată de scheletul suport cu ajutorul şuruburilor cu montaj rapid în aşa fel încît să nu existe tensionări. Următoarele plăci se montează în acelaşi mod. Distanţa de la scheletul de susţinere la elementele de completare din zona de capăt a peretelui nu trebuie să depăşească 62,5 cm., iar în cazul realizării izolaţiei acustice, această distanţă nu trebuie să fie mai mică de 50 cm. În cazul placării duble, al doilea rând de plăci va fi înşurubat după primul rând, prin decalarea îmbinărilor.
La racordările glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea superioară, plăcile nu vor fi înşurubate.
– După montarea instalaţiilor, în spaţiul gol din perete se va aşeza, îndesa şi asigura contra alunecării, stratul de vată minerală necesar.
Grosimea normală a izolaţiei nu trebuie să fie mai mare ca spaţiul gol din perete şi nu trebuie micşorată sub dimensiunea necesară din condiţiile de fizica construcţiilor, prin instalaţii suplimentare.
– În continuare se plachează a doua faţă a peretelui.
Îmbinările plăcilor sunt deplasate faţă de poziţia îmbinărilor de pe partea opusă.
La pereţii înalţi unde la îmbinarea plăcilor sunt necesare profile orizontale acestea vor fi decalate, în caz contrar reducându-se stabilitatea peretelui.
– Dacă se montează uşi este necesară montarea de profile suplimentare de o parte şi de alta a uşii. Aceste profile se montează pe întreaga înălţime a pereţilor şi se fixează foarte strâns de profilul de contur UW inferior şi superior.
Prin pătrunderea unul într-altul profilele CW pot suporta o greutate de 25 kg. a canatului uşii la o înălţime de 2,80 pentru începere precum şi greutăţi ale canatului de uşă până la 60 kg.
– Şpăcluirea plăcilor din ipsos carton poate demara numai după consumarea tuturor tensiunilor reunificative, cum sunt de exemplu cele din acţiunea umidităţii sau a temperaturii.
Se presupune o temperatură a incintei de montaj şi a construcţiei de cel puţin 5C.
Umidităţi exagerate ale aerului (în comparaţie cu condiţiile de utilizare ulterioare) în timpul şpăcluirii, precum şi deshidratarea rapidă sau încălzirea în timpul uscării pot duce la formarea de fisuri. În cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hârtie sau din împâslitură din fibră de sticlă este posibilă şi şpăcluirea cu umplutură pentru rosturi.
1.3.3. Tratamentul suprafeţelor
Plăcile de gips–carton sunt compatibile cu aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul încăperilor cum ar fi: lacuri şi vopsele de dispersie, aplicări de tapete, plăcuţe, straturi textile şi altele asemănătoare. Nu este indicată folosirea coloranţilor pe bază de silicaţi sau var.
Pentru aplicarea ulterioară a unor straturi de tencuială suplimentară sau răşini artificiale sunt necesare tratamente preliminare cum sunt aplicarea de punţi de lipire sau aplicarea de grunduri.
1.3.4. Verificarea pe faze a lucrărilor
Verificarea calităţii lucrărilor se face la fiecare fază în parte:
– verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
– verificarea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;
– verificarea prinderii plăcilor de gips carton şi a planeităţii generale;
– şpăcluirea scheletului metalic în dreptul golurilor de uşi;
– verificarea durităţii muchiilor.
1.4. Lucrări de realizare tavane false din KNAUF GKF
Tavanele realizate cu placi KNAUF GKF se fixează cu şuruburi cu montaj rapid, TN35, pe un schelet metalic, având rigle portante montate la o distanţă de 500 mm. şi rigle de montaj cu interax de 400 mm.
Placile GKF se dispun transversal faţă de riglele de montaj. Îmbinarea muchiilor vizibile se decalează cu cel putin 400 mm., apoi se dispun pe rigle şi se rostuiesc muchiile vizibile.
Fixarea plăcilor GKF se începe în milocul plăcilor, sau în colţul plăcii pentru a se evita suprapunerile. În timpul fixării, plăcile se presează bine pe scheletul suport. Mijlocul de prindere este şurbul cu montaj rapid TN35, iar distanţa de fixare a şuruburilor este de 170 mm. În cazul placărilor multistrat, la fixarea primului start se permite alegerea unei distanţe de trei ori mai mare, dar până la 500 mm. cu condiţia ca al doilea strat să fie montat în aceeaşi zi.
Tavanele de gips carton vor fi zugrăvite cu var lavabil alb.
CAP.2. TÂMPLĂRIE DIN LEMN, METALICĂ, GEAMURI ŞI LUCRĂRI DE TINICHIGERIE APARENTĂ
2.1. Domeniul de aplicare
Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de tâmplărie (uşi şi ferestre) geamuri aferente tâmplăriei şi lucrărilor de tinichigerie (glafuri).
Tamplăria interioară a acestui obiectiv este din din lemn.
Tâmplăria exterioară propusă este din lemn stratificat. Această tâmplăria este prevazută cu geam termopan, asigurând o bună izolare termică şi fonică (1,7 W / m2 K; 32 dB) şi sisteme de patru rânduri de garnituri de cauciuc.
Feroneria inclusă este de înaltă fiabilitate.
Măsurătorile, proiectarea, transportul şi montarea sunt gratuite şi asigurate de către firma furnizoare.
2.2. Tâmplărie din lemn şi metalică
2.2.1. Prevederi comune
Verificarea produselor de tâmplărie (lemn sau metal) se face la primirea pe şantier a ambelor categorii în tot timpul punerii în operă (montării) precum şi la recepţie.
2.2.2. Tâmplăria din lemn şi metal
Tâmplăria din lemn şi metal care soseşte pe şantier şi în fabrică gata confecţionată, trebuie verificată de către conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul:
– existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate;
– corespondenţei cu prevederile din proiect şi cu prescripţiile tehnice de produs;
– existenţei şi calităţii accesoriilor de prindere, manevrare etc.
2.2.3. La punerea în operă se verifică dacă în urma depozitării şi manipulării, tâmplăria nu a fost deteriorată. Eventualele deteriorări se vor remedia înainte de montare. Verificarea pe parcursul montării va fi executată de către conductorul tehnic al lucrării.
2.2.4. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se face conform regulamentelor în vigoare şi se referă la corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abaterile admisibile prevăzute mai jos.
2.2.5. Verificarea pe faze se referă la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va face pentru fiecare tronson în parte încheindu-se “PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE”, acestea înscriindu-se în registru respectiv.
2.2.6. La recepţia preliminară a întregului obiect, comisia de recepţie va verifica lucrările de tâmplărie urmărind:
– examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de lucrări;
– examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaje;
– se va avea în vedere ca tâmplăria să îndeplinească perfect funcţia pentru care a fost prevăzută.
2.3. Prevederi specifice
2.3.1. Verificări la tâmplăria de lemn
La tâmplăria din lemn se va verifică:
a. existenţa şi calitatea accesorilor metalice:
b. verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor ( nu se admit abateri mai mari de 1 mm./m.);
c. între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3 până la 8 mm.;
d. încastrarea tocului să fie făcută în pereţii existenţi prin ghermele, dibluri, pene, cuie, şuruburi sau praznuri, astfel ca tocul să nu aibă nici un fel de joc;
e. abaterile de planeitate a foilor de uşi sau a cercevelelor mai lungi de 1.500 mm. trebuie să fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;
f. potrivirea (luftul) corectă a foilor de uşi pe toată lungimea falţului respectiv, nu trebuie să depăşească 2 milimetri;
g. între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm.;
h. glafurile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă de pardoseala camerei;
i. existenţa pieselor auxiliare (vasernase, pazii de tablă) la ferestre (pentru îndepărtarea apelor de ploaie) este obligatorie;
j. accesorile metalice trebuie să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;
k. balamalele, drucărele, să fie montate la înălţime constantă (pentru fiecare în parte) de la pardoseală;
l. lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri, trebuie protejate prin plăcuţe metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
m. deschiderea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu uşurinţă; ele nu trebuie să fie blocate în urma vopsirii;
n. verificarea calităţii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII.
2.3.2. Verificări la tâmplăria metalică
La tâmplăria metalică se va verifica:
a. corespondenţa cu proiectul şi a detaliilor respective;
b. asamblarea elementelor componente prin suduri polisate (nu se admit cordoane de suduri neuniforme, cu scurgeri de material sau găuri produse prin arderea pieselor);
c. prinderea tâmplăriei de zidărie, diafragme, stâlpi de beton, sau prin sudarea şi de praznuri sau plăcuţe metalice (conform proiectului);
d. grunduirea cu miniu de plumb să fie realizată uniform pe toate feţele, inclusiv pe cordoanele de sudură;
e. modul în care s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc;
f. verificarea calităţii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII.
• Tipul de geam utilzat
Se va utiliza la exterior geam termopan executat în următoarea structură pornind dinspre interior:
– geam joasă emisie 4 mm.;
– cameră de aer 12-15 mm.;
– geam float reflectorizant 6 mm.
La interior grosimea geamului se va fixa de către executant cu respectarea caracteristicilor fizico – mecanice normate în raport cu dimensiunile ochiurilor fixe şi mobile din tabelul de tâmplărie.
Având în vedere exigenţele impuse de plastica de faţadă, la fixarea de către ofertant a tipurilor de profile, precum şi a culorii tâmplăriei şi a sticlei, se va consulta în mod obligatoriu şi proiectantul general.
Se vor prezenta agremente tehnice pentru tâmplărie şi pentru geamuri.
2.4. Geamuri
Prevederile de la capitolul geamuri se referă la controlul calităţii şi recepţiei lucrărilor de geamuri montate la uşi şi ferestre.
2.5.1. Verificarea materialelor aduse pe şantier şi în fabrică se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării şi se referă la dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute în documentaţia de execuţie.
Materialele nu vor fi puse în lucrare dacă nu sunt însoţite de certificatele de calitate.
De asemenea, nu se vor pune în lucru geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.
2.5.2. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării pe tot timpul execuţiei.
2.5.3. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se efectuează conform instrucţiunilor în vigoare şi se referă la corespondenţa cu tipurile şi dimensiunile din proiect, la condiţiile de calitate şi la încadrarea în abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz în parte şi precizate în cataloagele de detalii tip sau în desenele de execuţie.
2.5.4. Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucrări de geamuri şi pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRĂRI, care se înscriu în registrul respectiv.
2.5.5. Verificarea lucrărilor de geamuri la recepţia preliminară a întregului obiect se va face de către COMISIA DE RECEPŢIE prin:
– examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;
– examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj:
2.5.6. La geamurile cu chit obişnuit sau cu chit cu miniu de plumb se controlează vizual dacă cordonul de chit nu prezintă crăpături, discontinuităţi, grosimi variabile sau porţiuni desprinse.
Nu se admite să se vadă capetele ţintelor sau ştifturilor.
Se controlează dacă îmbinarea chitului la colţuri este corect executată.
2.5.7. Se controlează dacă s-a întins patul de chit pe falţul grunduit al tâmplăriei din lemn, respectiv pelicula de vopsea de miniu de plumb şi patul de acelaşi chit la tâmplăria metalică, zgâriindu-se în acest scop vopseaua la câteva geamuri.
– Dacă nu se poate stabili precis existenţa patului de chit, se scoate un ochi de geam, operaţia repetându-se dacă rezultatul este negativ, până la edificarea organului de verificare.
2.5.8. Pentru a controla aderanţa cordonului de chit, se va încerca cu ajutorul unui şpaclu desprinderea lui. Un chit bun şi bine plasat aderă de geam şi falţ atât de puternic, încât nu se poate îndepărta decât prin tăiere cu dalta.
– Etanşarea cordonului de chit se controlează prin scoaterea unei cercevele şi aşezarea într-o poziţie oblică, după care se toarnă apă pe geam. Nu se admite pătrunderea apei prin stratul de chit.
2.5.9. Controlarea ţintelor de fixare a geamurilor la tâmplăria din lemn, respectiv a ştifturilor de sârmă de oţel la tâmplăria metalică se face prin sondaj, scoţându-se chitul la câteva cercevele sau foi de uşi, numărul sondajelor depinzând de volumul lucrării şi de rezultatele obţinute la primele încercări.
2.5.10. Jocul de 1…2 milimetri între geam şi falţ se va controla cu ocazia scoaterii pentru verificarea ţintelor sau ştifturilor precum şi a aderenţei cordonului de chit.
Normative privind proiectarea şi executarea lucrărilor de tâmplărie şi montare a geamurilor:
C.199/1979: “Instrucţiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplăriei de lemn”.
STAS 465/1991: “Feretre şi uşi de balcon din lemn pentru construcţii”.
STAS 466/1992: “Uşi din lemn pentru construcţii civile”.
STAS 5333/1993: ”Ferestre şi uşi de balcon, uşi interioare şi exterioare din lemn pentru construcţii”.
Formate şi alcătuiri
STAS 799/1988: ”Ferestre şi uşi din lemn.Condiţii tehnice generale.”
STAS 9317/4,2/1987:”Tâmplărie pentru construcţii. Metode de verificare a calităţii”.
C.47/1986: ”Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor prduse din sticlă în construcţii”.
STAS 853/1980: ”Geamuri trase”.
STAS 3230/1984: ”Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre”.
CAP.3. PARDOSELI
Prevederile prezente la acest capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate la construcţii cu piatră naturală şi artificială, parchet, plăci şi covoare din materiale sintetice (plastice), mochete.
Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului şi a “Normativului pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor “ C35-82.
Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată perioada lucrării.
Executarea fiecărui strat component se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea că acesta a fost bine făcut. Stratul suport al pardoselii trebuie să fie pregătit prin curăţarea şi spălarea lui cu apă, pentru îndepărtarea prafului, impurităţilor sau resturilor de tencuială.
Stratul suport pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor normativelor specifice.
Se vor executa pardoseli din parchet de lemn masiv, cu lamba şi uluc, din stejar în încăperile specificate pe planşele de arhitectură.
La pardoselile din parchet se vor verifica:
– dimensiunile pieselor de parchet, abaterile admisibile fiind conform prevederilor din STAS 228/1-80;
– umiditatea stratului suport din beton, maximul admis fiind 3%;
-menţinerea climatului din încăperi la o temperatură de +50 C şi umiditatea relativă a aerului de maximum 65%;
-planitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3 mm., în cazul planeităţii suprafeţei şi de ± 2 mm. / m în cazul orizontalităţii pardoselii;
-montarea la acelaşi nivel a lamelor alăturate;
-mărimea rosturilor dintre lamele: în câteva puncte izolate, lăţimea maximă admisă a rosturilor este de 0,5 mm.
-calitatea rândeluirii (nu se admit asperităţi la palpare);
-fixarea lamelelor;
-existenţa rosturilor lângă pereţi.
Se vor executa pardoseli din gresie în încăperile specificate pe planşele de arhitectură.
La pardoselile din gresie se vor respecta recomandările din cap. 5 – Placaje.
3.1. Prevederi comune
3.1.1. Nici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective.
3.1.2. O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex. canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.
3.1.3. Toate materialele, semifabricate şi prefabricate ce intră în componenţa unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:
– s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării, că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
– s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer – încercările de calitate.
Betoanele şi mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
3.1.4. Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
– aspectul şi starea generală;
– elemente geometrice (grosime, planeitate, panta)
– fixarea îmbrăcăminţii pe suport;
– rosturile;
– racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii;
– corespondenţa cu proiectul.
3.2. Verificarea pe parcursul lucrărilor
a. O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex. canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile.
b. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa unei pardoseli nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil:
– s-a verificat de către conductorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;
– au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
– s-au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer – încercările de calitate.
Betoanele şi mortarele provenite de la instalaţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie;
c. La pardoseli din piatră artificială, executate în suprafeţe continui, verificarea se face conform STAS 2560/1 – 74 ( ciment sclivist, beton mozaic turnat):
– aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţe verticale;
– planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde cu săgeata maximă de ± 2 mm.
– pantele – dacă sunt prevăzute în proiect (abaterea maxim admisă este de ± 2,5 mm./m şi numai în porţiuni izolate);
– aderenţa la stratul suport se verufică prin ciocănirea cu ciocanul de zidar:
La pardoseli executate din piatră artificială sau nearsă din elemente prefabricate (dale din beton, dale din beton mozaicat, gresie) verificarea se execută conform STAS 2560/1 – 74 şi STAS 2560/2 – 75;
– planeitate şi pante;
– denivelări între 2 elemente prefabricate alăturate;
– aderenţa la stratul suport (prin ciocănire cu ciocanul de zidar);
– mărirea rosturilor.
(La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.)
3.2.1. Verificări la pardoseli din parchet
– dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform prevederilor STAS 228-69 şi STAS 6772-71;
– umiditatea stratului de nisip, mortar de ciment sau de beton;
– menţinerea climatului din încăperi la temperatura de minimum 5ºC şi umiditatea relativă a aerului de maximum 65%;
– planeitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de ± 3 mm. în cazul planeităţii suprafeţei şi de maximum ± 2 mm./m. în cazul orizontalităţii pardoselii;
– montarea la acelaşi nivel a lamelelor sau panourilor alăturate;
– mărimea rosturilor dintre lamele sau panouri poate fi de maximum 0,5 mm.;
– calitatea rânduelii (nu se admit abateri la palpare);
– fixarea lamelelor pe suport: în cazul lipirii cu adeziv se execută proba prin ciocănire uşoară cu ciocan de zidar, sunetul trebuie să fie “plin”;
– existenţa rostului de lângă pereţi.
3.3. Verificarea la faza de lucrări
La fazele de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării:
– verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;
– verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecvenţă de 1/4 din aceea prescrisă pentru verificările pe pearcurs.
Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procesele verbale conform instrucţiunilor respective.
3.4. Verificări la recepţia preliminară a obiectului
La recepţia preliminară a obiectului se efectuează:
– examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;
– verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minim o verificare la 200 m2. Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de 1/4 din cea prescrisă pentru închiderea fazelor de lucrări.
3.5. Normative privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe:
C.35/1982 – “Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor”;
STAS 3430/1982 – “Pardoseli. Clasificare”;
C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
C 56/1985 – “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”;
STAS 7055/1984 – “Ciment Portland alb”;
STAS 1134/1971 – “Piatră de mozaic”;
STAS 388/1980 – “Lianţi hidraulici “Ciment Portland””.
CAP.4. TENCUIELI
4.1. Domeniul de aplicare
Prevederile prezentului capitol se referă la toate tencuielile elementelor de construcţie, având rol de finisare şi de protecţie şi executate cu montare de orice tip. În acest capitol intră şi tratamentele subţiri cu grosimi începând de la 1 mm.
Suprafeţele cu zidărie, suprafeţele ce reprezintă faţa văzută a grinzilor şi stâlpilor se vor aduce la o suprafaţă plană prin tencuire.
Pentru aceasta se execută o tencuire de 1,5 – 2 cm. cu M 25T. Suprafaţa tencuită va trebui să respecte reglementările de calitate conform C 56-85 caietul IX.
Astfel suprafeţele nu trebuie să prezinte crăpături, neplaneităţi mai mari decât cele admisibile, trebuie să adere la stratul de zidărie sau beton, pe care se aplică. Nu se admit umflături, crăpături, denivelări până la maximum 3 mm., neplaneităţi peste 2 mm. Această tehnologie nu se referă la zonele de ancadramente, decoraţii pentru care se prevăd tehnologii speciale.
Pentru prepararea mortarelor se va ţine cont de Instrucţiunile tehnice din C 17-82.
Preioada maximă de utilizare a mortarelor va fi cea normată şi anume de până la 2 h. pentru grund şi de 1h. pentru glet.
Dată fiind importanţa lucrării, nu se vor executa tencuieli pe timp friguros, deci sub +5ºC.
De asemenea, dat fiind faptul că în acelaşi plan apar tencuieli pe beton şi pe zidărie este necesară montarea unei plase de rabiţ lipită de elementele de beton ţi depăşindu-le cu 15 – 20 cm. spre elementele de zidărie.
Realizarea diverselor profile decorative.
Se realizează montarea unui pilon general de rabiţ pentru execuţia grundului cu M 50T. Mortarul va fi livrat însoţit de elementele privind marca şi calitatea acestuia.
Prin acest grund se va executa o tencuială drişcuită cu ciment alb şi praf de piatră de culoare albă, drişcuită.
Tencuiala va respecta condiţiile de calitate conform C56-85.
Nu se admit abateri de la planeitate decât maxim 2mm./m. şi 20 mm. la toată înălţimea clădirii, sau 5 mm. pe înălţimea nivelului unu.
Verificările calităţii tencuielilor se vor realiza la finalizarea fiecărei suprafeţe plane de faţadă şi cel puţin câte una la fiecare 100 m2.
4.2. Prevederi comune
4.2.1. Tencuielile fiind lucrări destinate de cele mai multe ori să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, după terminarea întregului obiect:
4.2.2. Verificarea calităţii suportului pe care se aplică tencuiala se face în cadrul verificării – executării acestui suport. Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste suporţi ce nu au fost recepţionaţi conform instrucţiunilor specifice.
4.2.3. Înainte de execuţia tencuielilor este necesar de a verifica dacă nu au fost recepţionate toate lucrările destinate de a le proteja sau lucrări care prin execuţie ulterioară ar provoca deterioarea tencuielilor (învelitori, planşee, balcoane, conducte de instalaţii, tâmplărie pe toc). Se va verifica dacă odată cu execuţia suporţilor au fost montate toate piesele necesare fiecărei tâmplării sau instalaţii (ghermele, praznuri, suporţi, colţare, etc).
4.2.4. Materialele nu pot fi introduse în lucrare decât dacă s-a verificat în prealabil de către conductorul tehnic al lucrării că acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele respective.
4.2.5. Pe parcursul lucrării este necesar a se verifica dacă se respectă tehnologia de execuţie, utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului precum şi aplicarea straturilor succesive fără depăşiri de grosimi maxime. Se vor lua măsuri împotriva uscării prea rapide (vânt, însorire), spălări de ploaie sau îngheţuri.
4.2.6. Rezultatele încercărilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului tehnic al lucrării în termen de 48 de ore de la încercare. În toate cazurile în care rezultatul încercării este sub 75% din marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul lucrării pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată. Aceste cazuri se înscriu în registru de procese verbale de lucrări ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară; această comisie va hotărî definitiv asupra acceptării tencuielii respective.
4.3. Verificarea pe faze de lucrări a tencuielilor
Se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în parte:
a. rezistenţa mortarului;
b. numărul de straturi ce se aplică şi grosimile respective;
c. aderenţa la suport între două straturi;
d. planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor;
e. dimensiunea, calitatea şi poziţia elementelor decorative (solbancuri, brâie, cornişe).
Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se înscriu în registre de procese verbale de lucrări ascunse.
4.4. Verificări la terminarea unei faze de lucrări
Verificările se efectuează terminarea unei faze de lucrări, cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.
La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de min 1/3 din frecvenţa fazei precedente.
ABATERI ADMISE LA LUCRĂRI DE TENCULIELI
DENUMIREA DEFECTULUI TENCUIALA BRUTĂ TENCUIALA DRISCUITĂ TENCUIALA GLETUITĂ TENCUIALA FAŢADE
Umflături, ciupituri, împuşcături, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte sanitare.
Maxim una până la
4 cm2/1 m2. Nu se admit Nu se admit Nu se admit
Zgrunţuri mari (până la max. 3 mm.) băşici şi zgârieturi adânci, formate la drişcuire la stratul de acoperire Maxim două la 1 m2 Nu se admit Nu se admit Nu se admit
Neregularităţi ale suprafeţelor-verificale cu dreptarul de 2 m. lungime Nu se verifică Max. 2 neregularităţi în orice direcţie având adâncimea sau în lăţime de până la
2 mm. Max. 2 neregularităţi în orice direcţie având adâncimea sau sau în lăţime de până la 1 mm. Max. 3 mm./ neregularităţi în orice direcţie având adâncimea sau sau în lăţime de până la 3 mm.
Abateri de la verticală Minimum admis pentru elementul suport * La tencuieli interioare
max 1 mm./1 m. şi max. 30 mm./ toată înălţimea camerei;
* La tencuieli exterioare
max. 2 mm./ 1m. şi max. 20 mm. la toată înălţimea clădirii Până la
1 mm./1 m. şi max. 20 mm. pe toată înălţimea camerei. Max. 2mm./1m. şi max. 20mm. pe toată înălţimea clădirii
Abateri faţă de orizontală a tencuielilor tavanelor Nu se verifică Max. 1 mm./1 m. şi max. 3 mm. de la o latură la alta. Până la 1 mm./m. şi max. 2 mm. într-o încăpere. Nu se verifică
Abateri faţă de orizontală sau verticală a unor elemente ca: intrânduri, ieşinduri, glafuri, pilaştri, muchii, brâie, cornişe, solbancuri, ancadramente Max. cele admise pentru elemente Până la
1 mm./1 m. şi max. 8 mm./elem. Până la
1 mm./1 m. şi max. 2 mm. pe toată lungimea sau înălţimea Până la
2 mm./1 m. şi max. 5 mm. pe înălţimea unui etaj.
Abateri faţă de rază la suprafeţe curbate Nu se verifică Până la 5 mm. Până la 5 mm. Până la 6 mm.
4.5. Normative privind executarea lucrărilor de tencuieli.
C 18/1983 – “Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.
C 17/1982 – “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”.
C 16/1984 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
STAS 1667/1976 – “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare”.
STAS 146/1980 – “Var pentrui construcţii”.
CAP.5. ZUGRĂVELI, VOPSITORII, TAPETE
5.1. Domeniul de aplicare
Prevederile din prezentul capitol se referă la lucrări de zugrăveli şi vopsitorii interioare şi exterioare ale clădirilor.
5.2. Prevederi comune
5.2.1. Zugrăvelile şi vopsitoriile fiind lucrări destinate a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrări ascunse.
5.2.2. Verificarea calităţii suportului pe care se aplică zugrăvelile, vopsitoriile, se face în cadrul verificării executării acestui suport. (Tencuieli, zidării, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie, instalaţii). Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de zugrăveli, vopsitorii sau tapete, înainte ca suportul să fi fost verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul suport.
5.2.3. Verificarea calităţii zugrăvelilor, vopsitoriilor se face numai după uscarea lor completă şi are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în vederea efectuării remediilor şi eliminării posibilităţii ca aceste defecte să se repete în continuare.
5.2.4. Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (învelitori, streşini) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare sau elemente de încălzire).
5.2.5. Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.
5.2.6. Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologică de execuţie, prevăzută în prescripţiile tehnice, utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate, precum şi aplicarea straturilor succesive în ordinea şi la intervalele de timp prescrise.
Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte (vânt, însorire), spălări prin ploaie sau îngheţ.
5.2.7. Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări se fac cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100 m2.
La recepţionarea preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de minimum 1/5 din frecvenţa precedentă.
5.3. Zugrăveli – verificări pe faze de lucrări
5.3.1. Prin examinarea vizuală se verifică următoarele:
– Corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile din proiect şi cu eventualele dispoziţii ulterioare;
– aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă ( culoare uniformă, fără pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr, urme de pensule sau bidinele);
Urmele de bidinea sunt admise numai dacă nu se văd de la distanţă de 1 m.
Nu se permit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţele stropite, stropii trebuie să fie uniform repartizaţi.
5.3.2. Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma de perete. O zugrăveală prin frecare nu trebuie să se ia pe palmă.
5.4. Vopsitorii
5.4.1. Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se face prin ciocănire a vopselei cu degetul în mai multe puncte.
5.4.2. Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:
a. Suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelaşi ton de culoare, aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostre stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la „perfect curat”, adică să nu prezinte straturi străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri – care pot genera desprinderea stratului aglomerării de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă sau urme de vopsea insuficient frecată la preparare.
b. La vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice (chituri şi şlefuire în prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (şilduri, drucăre, cremoane, olivere) să nu fie pătate cu vopsea.
c. Nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţe vopsite.
d. Înainte de vopsirea suprafeţelor de vopsit vor fi verificate dacă au fost pregătite corect prin curăţire, şlefuire, chituire a rosturilor, etc.
e. Se va examina vizual pe toate feţele dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele etc. sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este uniformă , fără pete, urme de pensulă, crăpături sau alte defecte. Se va verifica, înainte de vopsire dacă suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire de rugină, mortar, etc.
Verificarea vopsitoriei feţelor „ nevăzute” ale ţevilor, radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi.
f. Separaţiile între zugrăveli şi vopsitorii, pe acelaşi perete, precum şi între zugrăveală şi tavane, trebuie să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii. Separaţiile trebuie să fie rectilinii şi orizontale.
5.5. Zugrăveli interioare cu var lavabil
5.5.1. Caracteristici generale
Varul lavabil pentru exterior pe bază de copolimeri vinilici cu aspect catifelat, are următoarele proprietăţi:
– acoperire foarte lungă;
– alb imaculat;
– lavabil;
– permeabilitate ridicată, ce permite peretelui să respire;
– dilatare optimă;
– aplicare uşoară.
5.5.2. Caracteristici tehnice
– aspectul peliculei: – gros opac;
– diluat: – apa;
– uscare la suprafaţă: – 5 -10 minute;
– uscare la atitudine: – 30 – 40 minute;
– uscare în profunzime: – 2 – 4 ore;
– al treilea strat: – 4 – 6 ore.
5.5.3. Modalităţi de aplicare
Varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunând o diluare a varului cu apă în proporţie de 15-20%.
Primul strat poate fi mai diluat pentru uşoara penetrare în porozitatea suportului.
Se amestecă cu grijă adăugând lent apa până vâscozitatea de aplicare este cea dorită.
Nu se aplică produsul la o temperatură mai mică de 5ºC. Instrumentele folosite trebuie spălate imediat după utilizare.
5.5.4. Etape indicate
– suprafeţele noi trebuie să fie bine uscate, fără praf şi impurităţi de orice fel, inclusiv ciment – măturat bine.
În toate cazurile un strat de fixator izolant pe bază de apă sau de troluient, creşte aderenţa, elimină praful şi reduce consumul de var.
– La suprafeţele văruite se îndepărtează vechea văruială prin raşchetare şi periere.
– Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat decât următoarele pentru a favoriza impregnarea suprafeţei.
5.6. Lucrări de placaje
5.6.1. Capitolul de faţă se referă la lucrările de placaj din cărămidă, executate la faţade şi la lucrările de placaje de faianţă executate la interiorul clădirilor de locuit (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).
5.6.2. Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar să se încheie procese-verbale de lucrări ascunse, ci numai pe faze de lucrări.
5.6.3. Lucrările de placaje vor începe după verificarea următoarelor:
– stratului suport pe care urmează a fi aplicate;
– existenţa tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul ( planşee, învelitori, atice, cornişe, balcoane);
– existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul (tâmplărie, ghermele, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii).
Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective, înainte de începerea montării placajelor.
5.6.4. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa lucrărilor de placare nu vor fi introduse în operă decât dacă în prealabil:
– s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele tehnice respective;
– au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;
– s-au efectuat la locul de punere în operă (dacă prescripţiile tehnice specifice sau proiectul le cer) încercări de calitate;
– mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.
– execuţia ancorajului plasei sudate de care urmează a fi prins placajul exterior.
5.6.5. Lucrările de placare se verifică după:
– aspect şi stare generală;
– elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
– aderenţa placajului la stratul suport;
– rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor;
– corespondenţa cu proiectul;
– executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.
5.6.6. Verificarea pe faze de lucrări se face în cazul placajelor interioare pentru fiecare încăpere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de faţadă în parte şi se referă la următoarele obiective:
– rezistenţa mortarelor sau a pastelor de aplicare a plăcilor de placaj (determinată în cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor sau a pastelor respective);
– determinarea de straturi din structura placajelor şi grosimilor respective (determinată prin sondaje executate cel puţin la 100 m2)
– aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spatele plăcilor şi mortar (sau pastă adezivă)
– planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor ( bucată cu bucată)
– dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative care se plachează (solbancuri, brâie, cornişe, etc)
Abaterile admisibile pentru placaje sunt date în anexa A2.
5.6.7. La recepţia preliminară comisia de recepie va efectua aceleaşi verificări.
5.7. Indicaţii asupra placajelor exterioare
5.7.1. Verificări prin examinare vizuală
a. Corespondenţa elementelor profilate de placaj ale faţadei cu indicaţiile din proiect; la elementele continue, situate la acelaşi nivel (cornişe, brâie etc), liniile profilului trebuie să fie continue şi drepte, neadmiţându-se frânturi sau curburi (în conformitate cu proiectul de stereotomie);
b. Continuitatea rosturilor dintre plăcile placajelor în sensul că nu trebuie să existe frânturi sau curburi vizibile.
c. Rostuirea dintre plăcile de cărămizi, marmură sau granit cu mortar rezistent la intemperii.
d. Mărimea şi modul de umplere cu mortar a spaţiilor dintre marginile, suprafeţele placajelor şi solbancuri, tocuri de uşi, ancadramente, cornişe etc. Aceste spaţii nu trebuie să depăşească 10 mm. şi să fie bine umplute cu mortar rezistent la intemperii şi colorat după indicaţiile din proiect.
e. modul de ancorare a plăcilor de granit şi marmură de plasa sudată.
5.7.2. La placajele executate din cărămidă de placaj, plăci ceramice, granit sau plăci de marmură, planeitatea suprafeţei se verifică cu dreptar de 2 m. lungime, aşezat în orice direcţie pe suprafaţă. Abaterile admisibile în ceea ce priveşte planeitatea suprafeţelor sunt indicate în tabelul din anexa A2.
5.8. Indicaţii asupra placajelor interioare
În prezenta documentaţie s-au prevăzut placaje de faianţă şi gresie în grupurile sanitare, bucătării şi alte încăperi, conform documentaţiei tehnnice prezente.
Plăcile se vor livra la dimensiunile, calităţile şi caracteristicile prevăzute în STAS 233 -86.
Pereţii pe care vor fi aplicate plăcile de faianţă nu trebuie să fie tencuiţi, iar rosturile zidăriei trebuie să se cureţe bine pe o adâncime de cca. 1 cm., pentru ca mortarul de fixare să adere cât mai bine pe aceste suprafeţe.
Apoi se va aplica pe pereţi un şpriţ din mortar ciment-nisip de 3 – 5 mm.
Plăcile de faianţă vor fi ţinute în apă, după ce în prealabil au fost curăţate de praf. Înainte de a fi aplicate pe pereţi vor fi lăsate să se scurgă 2 – 3 minute.
Asezarea plăcilor se va face în rânduri orizontale începând de la colţuri, de la stânga la dreapta şi de la plintă sau scafă în sus.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă.
Montarea plăcilor se face prin aplicarea pe dosul fiecărei plăci a mortarului de ciment, în grosime de cca 2 cm.
La recepţionarea lucrărilor se va controla aspectul general al placajelor în ceea ce priveşte uniformitatea culorii şi corespondenţa acesteia cu proiectul, planeitatea, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea plăcilor pe pereţi.
La executarea lucrărilor de placaje se vor avea în vedere prevederile din “Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, cu Ordinele nr. 34/75 şi 60/75.
5.8.1. Verificări prin examinare vizuală
a. Racordarea placajului cu tencuiala.
Suprafeţele placate cu plăci de faianţă trebuie să se termine cu plăci cu muchiile rotunjite, iar spatele lor să coincidă cu nivelul finisajului alăturat.
Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul să se prin scafă de mortar de ciment sau pastă de ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să se afle sub nivelul tencuielii.
b. Străpungerile efectuate în suprafaţa placată, pentru trecerea ţevilor de instalaţii, fixarea prizelor, întrerupătoarelor.
Găurile făcute în plăci să fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice nichelate sau prevăzute cu garnituri – după cum este prevăzut în proiect. La găurile unde acoperirea cu rozetă nu este suficientă astfel încît conturul găurii se vede şi în jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzător. De asemeni, găurile practicate în placajul pentru fixarea obiectelor sanitare (spălător, oglindă) nu trebuie să fie vizibile sub aceste obiecte.
c. racordarea placajului de plăci din faianţă cu cada de baie;
Etanşarea rostului de racordare respectiv trebuie să fie executată cât mai îngrijit;
Pentru a verifica etanşeitatea racordării dintre placaj şi cada de baie se va controla partea opusă peretelui observând dacă umezeala a trecut prin perete;
5.8.2. Planeitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar 1,20 – 2,00 m. lungime. Sub acest dreptar aşezat pe orice direcţie nu se admite decât o singură denivelare de maximum 2 mm.
5.8.3. Verticalitatea suprafeţei placate se verifică cu bolobocul şi cu un dreptar de 1,20 m. Abaterea maximă admisibilă nu va depăşi 2 mm. În suprafeţele orizontale (glafuri, marginea căzii) trebuie să se asigure o pantă de cca. 2%.
Dacă se observă abateri la examinarea vizuală a rosturilor, acestea vor fi măsurate cu ajutorul unor calibre.
5.8.4. Verificarea racordării rectilinii a suprafeţelor placate, cu plinte sau scafe, se face la început prin examinare vizuală, iar dacă se observă ondulări în plan vertical sau orizontal, acestea se măsoară cu ajutorul unui dreptar de 2 mm. lungime.
Nu se admite, sub dreptar, decât o singură undă având o săgeată mai mică de 2 mm.
5.8.5. La limita de separare a placajului de tâmplăria de lemn, după uscarea completă a acesteia, rosturile nu trebuie să fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmplăria este prevăzută cu pervazuri, placajul trebuie să pătrundă sub ele cel puţin 10 mm.
Pervazurile trebuie să fie fălţuite pe înălţimea placajului.
5.9. Abateri admisibile la calitatea placajelor
5.9.1. Plăci exterioare – (plăci ceramice porţelan mat)
– Deviere de la planeitate (distanţe) între dreptar şi suprafaţa placajului – 2 mm.
– Deviere de la verticalitatea placajului – nu se admite
– Devierea rosturilor orizontale dintre cărămizi aparente – 1 mm. la o placă
– Rosturile neumplute cu mortar în rosturi – nu se admit
5.9.2. Placaje interioare cu plăci faianţate
– Devierea de la planeitatea şi verticalitatea suprafeţelor placajului (distanţa dintre dreptar şi suprafaţa placajului) – 2 mm.
– Devierea rosturilor dintre faianţe – 1 mm./1 placă
– Ştirbituri sau lipsă de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor – maxim una la o placă pe o suprafaţă de 1m2
– Porţiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi – nu se admit
– Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului – max. 2 pe m2 (cu o suprafaţă de 2mm2) sau max 2 mm. / 1 m2
– Fisuri pe suprafaţa placajului – nu se admit.
5.9.3. Normative privind executarea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii şi placaje
C 18/1983 – „Normativ pentru executarea tencuielilor umede”.
C 16/1984 – „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”.
C 3/1976 – „ Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii”.
STAS 8431/ 1- 1975 – „ Tapete pe bază de polimeri cu suport de hârtie”.
Ordin M.C Ind. 1233/D/80 – „ Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii – montaj”.
STAS 146/1980 – „ Var pentru construcţii”.
C 17/1982 – “Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială”.
STAS 1667/1976 – “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare”.
C 6/1986 – “Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianţă, majolică, plăci ceramice smălţuite”.
STAS 233/1986 – „Plăci de faianţă”.
C 202/1980 – “Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din plăci de argilă arsă”.
STAS 7830/1980 – “Plăci ceramice din argilă arsă”.
5.9.4. BALUSTRADE
Materialul plastic are o armătură metalică.
Proprietăţi:
– nu se încarcă static;
– nu favorizează dezvoltarea bacteriilor;
– nu îmbătrâneşte;
– are duritate deosebită;
– se spală cu detergenţi.
Se va utiliza la mână curentă scări, prinsă de un schelet metalic cu şuruburi.
Furnizorul este obligat să prezinte agrementul tehnic.
CAP.6. ÎNVELITORI ŞI TINICHIGERIE
6.1. Domeniu de aplicare
Capitolul se referă la verificarea calităţii pentru jgeaburi, burlane, tinichigerie aferentă învelitorilor de orice fel.
Întreaga suprafaţă a acoperişului se va verifica conform C 56-85 Caietele XV, XVII şi anume:
-verificarea certificatelor de calitate ce însoţesc livrarea materialelor;
-încadrarea în pantele din proiect;
-verificarea cositorului, scândurilor, scoabelor;
-verificarea gradului de ancorare contra vântului;
-verificarea abaterilor admisibile de la planeitate;
6.2. Prevederi comune
6.2.1. Verificarea materialelor care urmează a fi puse în operă se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării şi se referă la:
– existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe şantier;
– în cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea încercărilor de calitate prevăzute în prescripţia tehnică a produsului ( norma internă sau standard);
– punerea în operă, dacă în urma depozitării şi a manipulării nu au fost deteriorate sau înlocuite greşit.
6.2.2. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor conform prevederilor proiectului, se face de către conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul execuţiei.
6.2.3. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor, se efectuează conform reglementărilor în vigoare şi se referă la corespondenţa cu prevederile din proiect, respectarea condiţiilor de calitate şi încadrarea în abaterile admisibile prevăzute la punctul 9.
Această verificare se referă la întreaga categorie de lucrări şi se face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se procese verbale de verificare pe faze de lucrări şi care se înscriu în registrul respectiv.
6.2.4. Verificarea la recepţia preliminară a întregului obiect se face de către comisia de recepţie prin:
– examinarea existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate a materialelor şi a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;
– examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj (cel puţin 1 de fiecare tronson), cu referire la toate elementele constructive ale învelitorii, urmărindu-se în special ca învelitorile să îndeplinească funcţiile de îndepărtare a apelor pluviale precum şi condiţiile respective de etanşeitate.
6.3. Prevederi speciale
– abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm./m. fără a depăşi 5 cm. în total;
– fixarea burlanelor cu ajutorul brăţărilor să fie făcută la distanţa şi intervalul în detaliile date de proiectant;
– tronsoanele de burlane să intre etanş unul în celălalt – cel superior – iar îmbinarea cu tuburile de fontă să fie de asemenea etanşeizată;
– toate îmbinările între elementele de tablă la jgheaburi şi burlane să fie cositorite.
6.4. Normative privind proiectare şi executare lucrărilor pentru învelitori şi tinichigerii
STAS 2389/1992 – „ Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire”.
STAS 2274/1988 – „Burlane, jgheaburi şi accesorii de îmbinare şi fixare”.
C 37/1988 – „Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor în construcţii”.
CAP.7. LUCRĂRI DE IZOLAŢII
Hidroizolaţii orizontale
Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unor izolaţii vor fi introduse în lucrare numai dacă, în prealabil:
– s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate, care să confirme fără dubiu că sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;
– s-a organizat primirea şi recepţia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea şi conservarea lor în condiţii în care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii lor;
-materialele folosite să fie verificate înainte de punerea în operă, prin măsurarea dimensiunilor geometrice, umidităţii etc, în conformitate cu prevederile din normele tehnice în vigoare, neputând fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele admisibile.
Verificarea caracteristicii şi calităţii suportului pe care se aplică hidroizolaţia se va face în cadrul verificării executării suportului respectiv. Este strict interzis a se începe executarea oricaror lucrări de izolaţii dacă suportul – în intregime sau pe porţiuni – nu a fost în prealabil verificat conform instrucţiunilor pentru lucrări ascunse.
Toate verificările ce se efectueaza la lucrări sau părţi de lucrări de izolaţii, care ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele înglobate, etc ), se înscriu în procese-verbale de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor respective.
Alte verificări ce trebuiesc efectuate sunt:
– stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui să fie continuă;
– racordările dintre diverse suprafeţe, cu abateri admisibile faţă de dimensiunile din proiect;
– respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier conform normativului C112;
– lipirea corectă a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecări şi băşici;
– lăţimea de petrecerea foilor (7 – 10 cm. longitudinal, minim 10 cm. frontal);
– racordarea corectă a izolaţiilor orizontale cu cele verticale.
7.2 Hidroizolaţii verticale
Hidroizolaţia verticală la pereţii infrastructurii se va executa în conformitate cu prevederile proiectului şi a “Normativului pentru proiectarea şi executarea hidrizolatiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţie” – indicativi C112-86.
De asemeni se va ţine seama de următorarele prescripţii tehnice:
– STAS 2355/1-85 – “Lucrări de hidroizolaţii în construcţii. Terminologie”;
– STAS 2335/2-87 – “Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţie”;
– C112-80 – “Hidroizolaţii din materiale bituminoase “.
7.1. Domeniul de aplicare
Prevederile acestui capitol se aplică la toate lucrările de izolaţii termice şi hidrofuge la construcţii.
7.2. Prevederi comune
7.2.1. Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unei izolaţii, nu pot fi introduse în lucrare decât dacă, în prealabil:
– s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele respective şi prevederile proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;
– s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii materialelor;
– s-au efectuat înainte de punerea în operă determinăriile prevăzute în prescripţiile tehnice respective;
– s-au efectuat încercări ale umidităţii şi măsurători ale dimensiunilor şi formelor materialelor (de ex. acelora în plăci) pentru care instrucţiunile de folosire pun condiţia în legătură cu acestea.
7.2.2. Verificarea caracteristicelor şi calităţii suportului pe care se aplică izolaţii se face în cadrul verificării executării acelui suport (de exemplu planşee, pereţi, etc).
7.2.3. În cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolaţiei prevede condiţii speciale de planeitate, forma de racordări, umiditate etc., precum şi montarea în prealabil a unor piese, dispozitive, etc., aceste condiţii vor face obiectul unei verificări suplimentare, înainte de începerea lucrărilor de izolaţii.
7.2.4. Toate verificările ce se efectuează la lucrări de izolaţii, care ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele înglobate etc.) se înscriu în procese – verbale de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor respective.
7.3. Izolaţii termice
7.3.1. Pe parcursul executării lucrărilor, în afară de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1-2.4 de mai sus se verifică dacă barierele contra vaporilor sunt continue.
Toate aceste verificări se înscriu în procese-verbale de lucrări ascunse.
7.3.2. La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare pe parcurs, comparându-se cu proiectul şi prescripţiile tehnice respective.
În plus, comisia este obligată să verifice prin sondaj corectitudinea înregistrărilor făcute pe parcurs; numărul sondajelor se stabileşte de comisie, dar va fi de cel puţin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergătoare sau de execuţie a lucrărilor:
7.3.3. La recepţia preliminară se procedează ca şi în cazul verificării pe faze, însă numărul sondajelor poate fi redus până la 1/20 din cele iniţiale.
7.4. Hidroizolaţii
7.4.1. Pentru hidroizolaţii la grupuri sanitare se vor utiliza următoarele materiale:
a. soluţie sau emulsie de bitum min. 300 g./m2.
b. pânză sau ţesătură bitumată PA55 sau PA 45, lipite cu mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m.
c. carton sau împâslitură bitumată CA 400,CA 333, IA1100,IA 1000 lipit şi acoperit cu mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m2.
7.4.2. Hidroizolaţia pardoselilor acestor încăperi se va ridica în dreptul stâlpilor şi pereţilor cu minim 10 cm. după care se vor aplica scafe de protecţie.
7.4.3. Pentru executarea hidroizolaţiilor se vor avea în vedere următoarele măsuri:
a. stratul suport nu va prezenta denivelări mai mari de 2 mm.;
b. aplicarea hidroizolaţiei pe suport se va face peste stratul de amorsaj cu emulsie de bitum numai după ce amorsajul s-a uscat;
c. petrecerile între foile de bitum se vor executa pe o lăţime de 10 cm în lungul foilor;
d. masticul de bitum trebuie întins uniform pentru a se asigura o lipire perfectă, iar straturile hidroizolaţiei trebuie să nu prezinte dezlipiri şi umflături.
7.4.4. Verificarea calităţii lucrărilor de hidroizolaţii la grupurile sanitare.
Fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va verifica împreună cu beneficiarul pe măsura executării lor, încheindu-se proces verbal din care să rezulte că au fost respectate următoarele:
a. calitatea suportului-rigiditate, aderenţa, planeitatea, umiditate;
b. calitatea materialelor hidroizolatoare;
c. calitatea amorsajului şi lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolaţiei;
d. etape şi succesiunea operaţiilor.
7.4.5. Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a. straturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără zone nelipite;
b. este continuă şi nu prezintă umflături.
7.4.6. Verificările ce trebuie efectuate la celelalte lucrări de hidroizolaţii, în afară de cele prevăzute de mai sus, sunt:
a. asperităţile suportului, pentru care se admit abateri maxime de ±2 mm., precum şi denivelările de planeitate (abaterea admisibilă ±5 mm. la un dreptar de 2 m. aşezat în orice direcţie);
b. existenţa rosturilor de dilatare de 2 cm. lăţime pe conturul şi în câmpul (de 4-5 m. distanţă pe ambele direcţii) şapelor de peste termoizolaţii noi;
c. respectarea reţetelor şi proceselor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii etc.) conform Normativului C112-86.
d. capacitatea de lipire a hidroizolaţiei pe startul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâşii de carton bitumat de 5 x 20 cm.)
e. lipirea corectă a foilor (nu se admit deslipiri şi băşici; când acestea apar, repararea lor este obligatorie).
f. lăţimea de petrecere a foilor (7… 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm. frontal) se admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal şi minimum 7 cm. frontal; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie refăcut;
g. respectarea direcţiei de montare a foilor (până la 20% pantă se pot monta oricum, dar peste 20% paralele cu panta);
h. realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzie.
7.4.7. La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcurs, comparându-se cu proiectul, prescripţiile tehnice şi abaterile admisibile.
În mod special, comisia va efectua şi probe locale directe, după cum urmează:
a. verificarea etanşeităţii hidroizolanţiilor prin inundare cu apă timp de 72 ore a acoperişurilor cu pantă până la 7% inclusiv. Nivelul apei va depăşi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat;
b. rezultatele verificărilor menţionate la acest capitol se înregistrează conform instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse;
c. la protecţia hidroizolaţiilor acoperişurilor necirculabile cu (granulaţia 1-3 mm) cu pietriş (granulaţia 3-7 sau 7-15 mm.) fixat pe hidroizolaţie, se verifică vizual uniformitatea acoperirii. La protecţia cu pietriş (granulaţia 7-18 sau 15-30 mm.) aşternut în strat de 4 cm. grosime se verifică grosimea stratului, uniformitatea distribuirii, granulaţia şi lipsa de impurităţi.
La acoperişurile circulabile se verifică dacă plăcile şi dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea minimă de 2 cm., dacă rosturile între plăci sunt intercalate, dacă sunt corect executate rosturile de dilataţie şi dacă sunt umplute cu mastic bituminos.
d. verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corectă a găurilor de scurgere.
Se mai verifică dacă sunt corespunzătoare, conform proiectului, racordarea hidroizolaţiei la reborduri şi atice, la străpungeri, la rosturi de dilataţie şi la găurile de scurgere, care trebuie să fie prevăzute cu grătare (parafrunzare) şi să nu fie înfundate.
e. tinichigeria aferentă hidroizolaţiei acoperişurilor (şorţuri, copertine, glafuri etc) se verifică dacă este executată conform proiectului, bine încheiată, racordată cu hidroizolaţia şi fixată de construcţie.
ANEXA 2
LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA MATERIALELE HIDROIZOLANTE
Foi bitumate
Abateri admisibile Carton bitumat STAS138/1969 Pânză bitumată STAS1046/67 Împâslitură bitumată STAS 7916 Ţesătură bitumată
10126 – 75
1. Lungimea benzilor ± 1% ± 1% ± 1% ± 1%
2. Lăţimea benzilor ± 2% Min. 90 cm.
Max. 115 cm. ± 1% ± 2%
3. Suluri din 2 benzi (de numai 3mm cea mai mică) 4% 5% 3% 5%
4. Ruperi
max. 2% din suluri cu max. 2 rupturi 3 la 1 sul (cu lung. max. 5 cm. şi adâncimea fiecare de 2,5 cm.) 2 la 1 sul ( cu lungimea max. 3 cm. şi adâncimea fiecare de 2,5 cm.)
5. Depăşiri sau lipsuri la margini – +6 – –
6. Greutatea inserţiei gr/m. – – 50+1 –
7. Capetele sulurilor max. – – – 5%
8. Cute şi ondule max. – – – 3 la 1 sul (max. 0,75m. lung. şi 3 cm. lăţime)
9. Suluri cu cutie şi ondule max. – – – 5%
10. La foi perforate: găuri mm. distanţă max. 100 între axa găurilor mm. Min. 70 18±2 18±2
80±2 –
11. Granulaţia mater. de presărare faţă de limitele maximă şi minimă. – – 10% –
Materiale principale
a) Materiale bitumate în foi:
– carton bitumat tip CA400, conform STAS 138-80;
– împâslituri din fibre de sticlă bitumate tip IA 1100, IB 1200 şi IBP 1200 conform STAS 7916-80;
– pânză bitumată tip PA55 conform STAS 1046-78;
– Ţesătură din fire de sticlă bitumată tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;
– Ţesătură din fire de sticlă bitumată placată cu folie de aluminiu tip TBA1, conform NTR 9041-80;
b) Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire, etanşare:
– bitum pentru lucrări de hidroizolaţii tip H 68/75 şi H 80/90, conform STAS 7064-78.
Materiale auxiliare
– filer de calcar, conform STAS 539-79;
– benzi de plumb de 1-2 mm. grosime conform STAS 491-75;
– tablă zincată, conform STAS 2028-80;
– hârtie Kraft de 125 g./m. sau hidrorezistentă conform STAS 3789-80;
– plăci prefabricate mozaicate pentru protecţie;
– materiale diverse şi piese speciale pentru lucrări aferente hidroizolaţiilor;
– vopsele şi emailuri pe bază de răşini sintetice pentru protecţie, conform NTR 90-80, 1703-80 şi STAS 7359-80.
7.5. Normative privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii
C16/1984 – „ Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii”.
C 107/1982 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri”.
C 112/1986 – „ Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii”.
C 191/1979 – „Instrucţiuni pentru izolarea termică a acoperişurilor clădirilor cu cenuşă şi zgură de termocentrală”.
STAS 2355/2-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţii”.
STAS 2355/3-1979 – „ Hidroizolaţii din materiale bituminoase la acoperişuri şi terase”.
STAS 3303/0 – „ Pantele acoperişurilor”.
STAS 2742-80 – „ Guri de scurgere din fontă emailată pentru evacuarea apelor de pe acoperişuri şi terase. Forme şi dimensiuni”.
STAS 5833/3-80 –”Vată minerală şi produse din vată minerală. Saltele din vată minerală”
STAS 2389/1977 –”Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire”
LISTA NORMATIVELOR REFERITOARE LA ASIGURAREA CALITĂŢII
– Legea nr. 10 – ianuarie 1995 – Legea privind calitatea în construcţii.
– STAS 5824/D-74 – Trasarea pe teren a construcţiilor-prescripţii generale.
– C 83-75 (B.C.1-1976) – Îndrumător privind executarea trasării de detaliu la construcţii.
– STAS 9824/1-87 – Trasarea pe teren a construcţiilor civile industriale şi agricole
– C 169-88 (B C.5-1988) – Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.
– C 29-77(BC 5-1978) – Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare.
– P 10-86 (B.C. 1-1987) – Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.
– C 140-86(B.C 12-1986) – Normativ pentru executarea lucrărilor de beton armat.
– C 28-83 (B.C.7-83) – Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton
– C 56-85 (B.C. 1-2-1986) – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
– C 16-84 (B.C. 4 -1988) – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
– P 130-88 – Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora
– C 61 – 74 (B.C. 4 -1975) -Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasării construcţiilor de locuinţe, social-culturale şi industriale prin metode topografice
– P 102-78(difuzate de M.Ap.N) – Norme tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de apărare civilă în subsolurile clădirilor noi
– C 112 – 86 (B. C. 9-1986) – Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor materiale bituminoase la lucrările de construcţii.
– H. G. R. Nr. 273-1994 ( Monitorul oficial 28.07.1994) – Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii, inclusiv anexa 6 la regulament – privind cuprinsul cărţii tehnice a construcţiei
– STAS 10493-76 – Marcarea şi semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor
– STAS 2745-90 -Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topografice
– C130-78 -Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor
II. STANDARDE ROMÂNEŞTI
STAS 388-80 Lianţi hidraulici, ciment Portland
STAS 780-84 Ape pentru betoane şi mortare
STAS 1799-88 Construcţii de betoane, beton armat şi beton precomprimat, tipul şi frecvenţa verificării calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii
STAS 3343/1-83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei
STAS 3518-89 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali
Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi suduri tehnice de calitate.
STAS 500/1-89 Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii generale de calitate.
STAS 9867-86 Panouri de cofraj din lemn cu feţe din placaj
C 167-77 Normativ privind cuprinsul şi modul de întocmire, completare şi păstrare a cărţii tehnice a construcţiilor
C 169-88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale
P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de funcţii directe la construcţii
NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat şi beton precomprimat
C 11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor de placaj pentru cofraje
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente
C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente
C 150-84 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole
C 14-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici cu agregate uşoare la lucrări de zidărie
C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială
C 37- 88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii
C 107-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri
C 112-82 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrări de construcţii
C 35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor
C 199-79 Instrucţiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplărie din lemn
C 47-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse din sticlă în construcţii
C 3-76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii
P 118-83 Norme tehnice proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.
ÎNTOCMIT: ARH. DAN MIHALACHE
ŞEF PROIECT: ARH. VIOREL MIHALACHE
Please contact the author for suggestions or further informations: architects.co@gmail.com;
MORE INFORMATION ON MY OTHER SITES:
architecture, literature, essays, philosophy, biographies
(dicţionar: caut, iaşi, arhitect, inginer, structurist, expert, experimentat, instalator, proiectant, proiect, autorizat, drept semnătură, casă, locuinţă, structură, rezistenţă, cărămidă, blocuri ceramice, goluri, verticale, orizontale, cortină, b.a. beton armat, lemn, panouri, prefabricate, sandwich, stratificat, hală, spaţiu comercial, servicii, vacanţă, pensiune, cabană, hotel, sediu, bar, spălătorie, fermă, seră, agricolă, fezabilitate, magazin, servicii, ridicare topo, topometrică, topografică, studiu geo, geotehnic, expertiză, instalaţii, electrice, sanitare, termice, amenajare, design, mobilare, echipare, echipamente, demolare, mansardare, extindere, aviz, autorizaţie, documentaţie, memoriu, parte, scrisă, desenată, faza, dde. detalii, pac, primărie, regie, urbanism, general, zonal, inspecţie, dan, viorel, mihalache, mihai, dragoş, călugăreanu)
47.150664
27.596382
arh. dan mihalache 